În conformitate cu noile directive ale Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU), doar steagul național al fiecărei delegații va putea fi expus pe scenă și în culise. În schimb, steagurile comunității LGBT sau ale altor grupări vor fi permise exclusiv în zonele destinate publicului, dar nu vor mai putea fi purtate de artiști în timpul prestațiilor.
Organizatorii au explicat această decizie ca pe o măsură menită să evite eventuale confuzii sau incidente nedorite. Anul trecut, mai mulți spectatori au reclamat faptul că le-au fost confiscate steaguri cu simboluri queer la intrarea în locație, ceea ce a generat nemulțumiri. Directorul Eurovision, Martin Green, a subliniat că sprijinul pentru comunitatea LGBTQ+ rămâne clar vizibil în conținutul show-ului și în piesele interpretate. Totuși, grupul elvețian Pink Cross, organizație dedicată drepturilor persoanelor gay și bisexuale, a criticat această decizie, considerând că reprezintă „o palmă peste față” pentru o comunitate care a susținut și susține în continuare acest concurs de-a lungul timpului.
Legături istorice ale Eurovision cu comunitatea LGBT
De-a lungul anilor, Eurovision a fost un sprijin puternic pentru comunitatea LGBTQ+. Pe scena acestui concurs au evoluat artiști queer, precum Dana International, prima câștigătoare transgender în 1998, sau Conchita Wurst, simbol al diversității, câștigătoare în 2014. Fanii LGBTQ+ reprezintă o parte esențială și activă a publicului, contribuind semnificativ la succesul internațional al evenimentului. Din acest motiv, decizia de a restricționa afișarea steagurilor LGBT a fost percepută de mulți ca un regres în spiritul de toleranță și incluziune care a definit Eurovision-a timp de decenii. În acest context controversat, organizatorii speră ca tema din acest an, „United by Music”, să fie interpretată ca un mesaj de unitate și solidaritate.
