Decizia vine în contextul schimbărilor de securitate din Europa, pe care autoritățile finlandeze le consideră fundamentale după începutul invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022.
Schimbare de poziție după renunțarea la neutralitate
Finlanda a renunțat la decenii de neutralitate militară și a devenit membru al NATO în 2023, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind securitatea regională. Țara nordică a fost al 31-lea stat care a aderat la alianță, iar acest pas a fost privit pe scară largă ca un moment strategic important în arhitectura de securitate europeană, scrie BBC.
În același timp, NATO și-a consolidat prezența militară în regiunea Arctică și în zona Mării Baltice, precum și de-a lungul flancului estic extins.
Ce prevede legislația actuală
În prezent, conform Legii privind energia nucleară din 1987, în Finlanda sunt interzise importul, fabricarea, deținerea și detonarea explozivilor nucleari, inclusiv în timp de război. Această prevedere ar urma să fie modificată prin noua propunere legislativă.
Conform declarațiilor ministrului apărării, Antti Häkkänen, schimbarea ar permite aducerea, transportul, livrarea sau deținerea unei arme nucleare pe teritoriul Finlandei, dacă aceasta este legată de apărarea militară a țării.
„Amendamentul este necesar pentru a permite apărarea militară a Finlandei ca parte a alianței și pentru a valorifica pe deplin descurajarea și apărarea colectivă ale NATO”, a explicat acesta într-o conferință de presă.
Legătura cu principiul apărării colective
Principiul fundamental al NATO prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor. Acest concept stă la baza strategiei de descurajare nucleară a alianței. În acest cadru, mai multe state membre găzduiesc deja elemente ale infrastructurii nucleare aliată, conform informațiilor publice disponibile.
Propunerea Finlandei ar necesita modificări atât ale Legii privind energia nucleară, cât și ale codului penal. Guvernul de coaliție, care deține majoritatea în parlament, a transmis proiectul spre consultare până la 2 aprilie, înainte de prezentarea sa oficială.
Context regional și implicații
Finlanda are o frontieră de 1.340 de kilometri cu Rusia, cea mai lungă dintre toate statele membre ale Uniunii Europene și ale NATO. Liderii de la Helsinki au subliniat în mod repetat că mediul de securitate s-a deteriorat după invazia rusă din Ucraina.
În aprilie 2023, Finlanda a devenit membră a NATO, iar în 2024 a fost urmată de Suedia. Extinderea alianței a fost percepută ca o schimbare semnificativă în echilibrul strategic din regiune.
De atunci, discuțiile privind consolidarea apărării colective au continuat la nivel european. Unele state membre au raportat anul trecut perturbări ale traficului aerian după apariția unor drone în apropierea aeroporturilor și bazelor militare, incidente pe care oficiali europeni le-au legat de posibile acțiuni de tip „război hibrid”. Moscova a negat implicarea.
În acest context, mai multe țări europene au anunțat măsuri suplimentare de cooperare în domeniul descurajării nucleare și al apărării. Decizia Finlandei de a modifica legislația internă privind armele nucleare se înscrie în această tendință mai largă de adaptare la noile realități de securitate din Europa.
Opiniile românilor despre intrarea României sub umbrela nucleară a Franței sunt împărțite VIDEO
