Ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, a anunțat la începutul lunii martie că guvernul are în vedere modificarea legislației sale pentru a permite, "în viitor, introducerea, transportul, livrarea sau deținerea unei arme nucleare în Finlanda", dacă aceasta "ar fi legată de apărarea militară a țării".
Kremlinul a reacționat imediat, susținând că țara nordică începe să "amenințe" Rusia.
Anunțul făcut de Helsinki privind acest proiect de reformă a stârnit controverse în Finlanda din cauza lipsei sale de claritate.
"Finlanda nu are nevoie de arme nucleare pe timp de pace", a clarificat președintele Alexander Stubb după o întâlnire cu liderii partidelor în parlament.
Europa pregătește planuri de evacuare în caz de război. 10 state vor coridoare de evacuare pentru civili
"Nimeni nu a propus ca Finlanda să aducă arme nucleare pe teritoriul său sau să asigure tranzitul acestora pe timp de pace. Și acesta este principiul fundamental față de care vom rămâne cu siguranță angajați”, a declarat el într-o conferință de presă.
"Nu împărtășesc opinia că acest lucru a semănat în vreun fel confuzie în dezbaterea internațională", a mai spus el.
Pentru președintele finlandez, reforma prezentată de guvern își propune să se alinieze la politica de descurajare a NATO.
"Este vorba despre descurajarea nucleară. NATO are trei mijloace de descurajare: primul constă în forțele convenționale, al doilea în rachete și al treilea în arme nucleare", a argumentat el.
"Este vorba tocmai despre descurajare. O descurajare concepută astfel încât să nu fie niciodată necesar să fie folosită", a mai spus Stubb.
Finlanda a renunțat la politica de nealiniere militară, veche de decenii, când a aderat la NATO în aprilie.
