Final stupefiant în ancheta ce urma să ducă la găsirea contractului original încheiat de către România cu compania americană: documentul nu a fost găsit, dar dosarul penal a fost închis fără ca vreun vinovat de pierderea sau distrugerea lui să fi fost identificat. Motivul: faptele penale, dacă au existat, s-au prescris.
În urma contractului semnat cu Bechtel în 2003, statul român a plătit peste 1,4 miliarde de euro însă americanii au realizat doar 52 de km, iar autostrada a rămas nerealizată nici până astăzi, nici după ce contractul a fost reziliat.
"Este uluitor ce s-a întâmplat şi încă se întâmplă cu acest dosar unde statul român a fost extraordinar de bleg în toate reacţiile. Nu vorbesc de ticăloşia cu care a fost semnat contractul şi absurditatea ideii de a plăti o distanţă atât de mică cu o sumă atât de mare. Dincolo de asta, impactul Bechtel a fost devastator pentru multe alte segmente, nu doar pentru bugetul de stat. Bechtel a avut zeci de subcontractori care au intrat în faliment, oamenii au ajuns în şomaj, au apărut probleme sociale", a explicat jurnalistul Dan Bucura la Realitatea TV.
Potrivit acestuia, toate procesele intentate americanilor au fost finalizate cu pierderi din partea statului, unele dintre ele chiar prin neprezentare.
"Am pierdut de la Bechtel tot ce se putea pierde. Şi dacă le ceream 100 de lei daune morale, nici asta nu câştigam. Până şi contractul l-am pierdut. Dacă am vrea să contestăm în instanţă, nu am avea ce. Când te întreabă judecătorii de la CEDO care a fost înţelegerea, noi nici asta nu mai ştim, ştim doar ce a scris presa, ce s-a dat pe surse", a mai spus Bucura.
Contractul cu Bechtel a fost asumat "în orb" şi fără licitaţie, în anul 2003, de guvernul condus de Adrian Năstase, fără ca anexele şi prevederile sale concrete să fie prezentate în şedinţa Executivului. De asemenea, nu a existat un studiu de fezabilitate care să stea la baza acestui contract.
În 2003, cu mare rapiditate, guvernul PSD condus de Adrian Năstase, în care Miron Mitrea era ministru al Transporturilor, a emis mai multe acte normative prin care a pregătit intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie 2004, a contractului de proiectare şi construire a Autostrăzii Transilvania de către firma americană Bechtel, în asociere cu partenerul lor de tradiţie, cu care mai construise şi alte autostrăzi - compania turcească Enka.
Autostrada Transilvania a fost declarată "lucrare care priveşte siguranţa şi securitatea naţională". Valoarea contractului, conform Bechtel: 2,2 miliarde de dolari.
Un raport de audit al Curţii de Conturi, realizat în perioada septembrie 2011 - februarie 2012, a ajuns la concluzia că nu a existat o negociere reală şi oficială a acestui contract, discuţiile purtându-se în regim de urgenţă, cu o singură sursă. De asemenea, actele normative emise pentru a-l susţine legal au fost expediate rapid, pe parcursul lunilor noiembrie şi decembrie 2003, unele în aceeaşi zi şi intrând în contradicţie cu legile în vigoare ale României.
În martie 2004, România era acceptată ca membră a Alianţei Nord-Atlantice (NATO), în care SUA sunt cel mai mare contributor financiar şi militar.
În 2009, fostul ministru PDL al Transporturilor, Radu Berceanu, nu s-a sfiit să afirme, într-o emisiune TV că România şi SUA au semnat practic un troc neoficial: Autostrada Transilvania merge la Bechtel, România intră în NATO, potrivit gandul.info. "La vremea la care a fost semnat, contractul cu Bechtel era un fel de cerinţă pentru ca România să intre în NATO. Înţeleg nevoia ca o companie americană să intre pe piaţa românească în construcţia de autostrăzi, dar nu înţeleg de ce contractul a fost negociat în doar şapte zile", spunea Radu Berceanu în 2009.
Contractul semnat de Guvernul Năstase a fost renegociat în 2005 mai mult de formă o dată cu venirea la guvernare a coaliţiei PDL-PNL şi a lui Traian Băsescu ca preşedinte al României - s-a obţinut o economie de 126 milioane euro.
O a doua renegociere a avut loc în 2011, când, sub mandatul Ancăi Boagiu de la PDL, obiectul contractului s-a redus de la 415 kilometri de autostradă la doar 112, din care 52 fuseseră deja realizaţi şi deschişi circulaţiei în 2010. Pentru această renegociere, statul român s-a obligat să plătească despăgubiri de 109 milioane de euro către Bechtel.
Contract pierdut, dosar clasat
Un document clasificat ca secret de stat nu doar că a dispărut din instituții ale statului, dar nu a fost niciodată recuperat. Poate mai grav, același stat nici măcar nu știe dacă documentul a fost sustras, distrus și nici cine e responsabil fie de aceste fapte, fie de orice alte fapte care ar fi dus la dispariția contractului original, potrivit Romanialibera.ro.
Pentru autostrada numită în presă „Bechtel", precum compania americană contractoare, România a plătit peste 1,4 miliarde euro. Nu pentru un drum adevărat, ci doar pentru 52 de kilometri. La semnarea sa în 2003, suma pe care România ar fi urmat s-o plătească se ridica la 2,2 miliarde dolari. Renegocieri ulterioare, însă, și apoi chiar o reziliere au făcut ca totul să se oprească la „doar" două treimi din suma inițială.
Tocmai cu ocazia negocierilor pentru rezilierea contractului, în august 2013, ministrul Dan Șova a anunțat că s-a pierdut contractul original semnat cu compania Bechtel. Poate că Șova nu ar fi admis pierderea, dar avea nevoie de un motiv suficient de bun pentru care nu se putea desecretiza documentul, așa cum se cerea public. Pe 26 august 2013, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine (DPIIS), condus la acea dată de ministrul Șova, a anunțat că a depus la Direcția Națională Anticorupție plângere penală pentru lipsa exemplarului original al contractului cu Bechtel. Acum trei ani, DPIIS preluase de la Ministerul Transporturilor activitatea de construire de infrastructură rutieră, în urma unei reorganizări a Guvernului.
Contractul dintre România şi compania americană Bechtel a însemnat 9 ani (din 2004 până în 2013) în care s-au construit 52 de kilometri de autostradă, între Câmpia Turzii şi Gilău, şi în care statul român a cheltuit în total aproape 1,6 miliarde de euro, cu tot cu penalizări.
Astfel, România a reuşit să atingă recordul de a cheltui aproximativ 30 de milioane de euro pentru realizarea unui kilometru de autostradă, în condiţiile în care standardul de cost pentru un kilometru de autostradă, stabilit oficial, variază între 3,8 şi 6 milioane de euro, în funcţie de relief.
