Această poluare, evidențiată prin monitorizarea satelitară realizată de Greenpeace România și SkyTruth, ridică semne de alarmă, mai ales că 55 dintre aceste pete de poluanți s-au format în zone protejate ecologic, precum Delta Dunării, afectând grav mediul marin și ecosistemele locale.
Petele substanțiale de petrol și combustibili detectate provin în mare măsură din deversările provenite de la nave în mișcare, care urmează coridoarele principale de navigație spre și dinspre Strâmtoarea Bosfor.
Totodată, au fost identificate 11 pete cu o suprafață totală de 112,8 km² legate de infrastructura offshore de petrol și gaze, cazuri rar raportate în statistici oficiale, dar cu impact grav asupra calității apei și faunei marine. Aceste deversări alterează lanțurile trofice marine și periclitează viețuitoarele din regiune.
„Petele de petrol sunt adesea subestimate și nu primesc foarte multă atenție. Cu toate acestea, deversarea apei uzate și contaminate cu combustibil de navă și lubrifianți, este încă o practică standard, din nefericire. Se întâmplă în mod regulat și urmează rutele principale ale navelor din regiune către și dinspre strâmtoarea Bosfor.
O noutate este detectarea unor scurgeri a căror potențială sursă este infrastructura petrolieră și de gaze. Astfel de cazuri de poluare sunt rar raportate în statisticile oficiale”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanie la Greenpeace România.
Greenpeace atrage atenția asupra necesității unor investigații și audituri independente pentru a proteja ecosistemele marine și a asigura responsabilitatea celor implicați în exploatarea resurselor petroliere.
Aceste date au fost colectate și confirmate prin analiza manuală a imaginilor satelitare procesate cu modelul de inteligență artificială al Cerulean, iar organizațiile implicate cer autorităților să intervină cu soluții concrete pentru protecția Mării Negre împotriva poluării cu petrol și combustibili, subliniind că fenomenul este mult mai amplu decât indică estimările actuale din cauza limitărilor tehnologiei satelitare.
Monitorizarea continuă și transparența în acest sector sunt vitale pentru prevenirea unor viitoare deversări ce pot avea efecte dezastruoase.
