Doctorul Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a declarat, miercuri, că nici până acum nu se știe agentul microbiologic care a cauzat sindromul hemolitic- uremic.
Prezent la audierea ministrul Sănătății din Comisia pentru Sănătate din Camera Deputaților, Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie a spus "că nici până acum nu se știe agentul microbiologic care a cauzat sindromul hemolitic uremic", potrivit Mediafax.
"Au fost doar trei probe pozitive de E. enteropatogen, o variantă de E. Coli care produce frecvent îmbolnăviri la copii, boli diareice comune, necomplicate, specia respectivă neavând o patogenitate deosebită. La niciunul dintre copii nu s-a descoperi E. Coli Enterohemoragică, producătoare de toxină. Aceste probe pozitive au fost trimise la Cantacuzino pentru caracterizare moleculară și identificare antigenică. În ciuda tehnicilor avansate folosite de colegii care au căutat tot ce e posibil tehnic pentru identificare, toate testele au fost negative, deci nici diagnosticul inițial pus la Marie Curie nu a fost confirmat”, a detaliat doctorul Rafila.
În ceea ce privește posibilitatea ca "de vină să fie vaccinurile", Rafila a spus că din cei 12 copii numai doi au fost vaccinați (unul cu vaccin hexavalent și altul cu vaccin de prevenire a rubeolei). "Nu e nicio legătură între administrarea vaccinurilor și apariția acestui sindrom hemolitic uremic", a spus Rafila.
La rândul său, medicul Mihaela Bălgrădean, șefa secției de Nefrologie de la Spitalul "Marie Curie", a spus că din 2002, 60 de copii au fost tratați până acum la „Marie Curie”, dintre care au murit cinci, fiind vorba de o mortalitate de 2,8%.
Doctorul Rafila a mai declarat că "boala diareică acută este o afecțiune care se poate diagnostica cu succes dacă testele sunt făcute cât mai curând posibil, înainte de administrarea antibioticelor".
"Boala diareică acută este una din afecțiunile infecțioase care se pot diagnostica cu succes din punct de vedere microbiologic, dacă produsul patologic e recoltat de la copil cât mai curând și, de preferință, înainte de administrarea de antibiotice. Problema a fost, că a fost ridicat prea târziu, probele de la Pitești au fost negative, însă majoritatea copiilor primiseră antibiotic recomandat de spital sau de medicul de familie", a explicat președintele Societății Române de Microbiologie.
