Actual· 4 min citire

Cutremur DEVASTATOR în București. Cum ar arăta Capitala în urma unui seism de proporții - estimări oficiale

Urmările seismului din 1977 în București (Agerpres)

Urmările seismului din 1977 în București (Agerpres)

Publicat2 iun. 2022, 10:18
Actualizat2 iun. 2022, 10:21

Un seism de intensitatea celui din 1977 ar provoca pierderi uriașe în Capitală. Cel puțin o mie de clădiri s-ar prăbuși, iar numărul morților ar putea ajunge la circa 6.500. Și celelalte pagube ar fi mult mai mari decât cele consemnate, oficial, în urma seismului din 4 martie 1977, arată Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2022.

NUMĂRUL MORȚILOR ȘI RĂNIȚILOR, MULT MAI MARE CA ÎN 1977

Conform scenariilor specialiștilor, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi "avarii semnificative" în situația în care s-ar produce un seism puternic, iar dintre acestea o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv "nivel de colaps parțial sau total", arată codumentul citat de News.ro.

Autorii documentului estimează că se pot produce peste 6.500 de pierderi de vieți și peste 16.000 de răniți grav, aproximativ 10.500 spitalizați, și în jur de 13.000 răniți ușor.

SEISMUL, FACTOR DE RISC MAJOR PENTRU BUCUREȘTI

Prin comparație cu ceea ce s-a întâmplat în 1977, autorii studiului apreciază că Bucureștiul ar fi cel mai grav afectat, fiind cea mai mare aglomerație urbană din România.

"Ținând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populația țării, mai mult de 15% din producția industrială, o mare pondere a activităților prestatoare de servicii, precum și principalele componente ale structurilor de stat și private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani", se arată în Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență.

În urmă cu 45 de ani, circa 90%, din victimele umane și 70% din pagubele materiale au fost în Capitală.

VULNERABILITĂȚILE BUCUREȘTILUI: CLĂDIRILE INTERBELICE ȘI INFRASTRUCTURA 

În document sunt enumerate principalele vulnerabilități ale orașului în caz de cutremur:

- circa 400 de clădiri de locuit înalte - peste 8 niveluri - realizate din cadre de beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice;

- populația cuprinsă în grupele de vârstă cele mai expuse la efectele mișcării seismice (circa 800.000 de persoane cuprinse în grupa 0-19 ani și grupa peste 60 de ani);

- rețeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 kilometri, realizată din conducte de oțel;

- rețeaua unităților de învățământ de toate gradele cu peste 450 de obiective;

- rețeaua unităților sanitare cu circa 562 de unități, din care 55 sunt spitale;

- rețeaua de termoficare, în lungime de 437 de kilometri, cuprinzând magistralele subterane de abur și punctele termice colective ale blocurilor de locuit;

- rețeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 de kilometri;

- rețeaua turistică ce cuprinde peste 45 de hoteluri mari;

- rețeaua unităților culturale cu circa 27 de instituții de teatru, operă, muzică, film etc.;

- rețeaua de metrou, din care circa 35 de kilometri prezintă o vulnerabilitate medie.

CUM AR ATĂTA CAPITALA DUPĂ UN SEISM DEVASTATOR. RISC PE SEGMENTUL P+1...4

Documentul, supus votului consilierilor generali ai Capitalei în ședința de joi, include și rezultatele unui scenariu de cutremur.

Astfel, potrivit acestuia, "numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condițiile de scenariu date, este de ordinul a 23.000; dintre acestea, cca. 50% sunt clădiri de înălțime P... P +1, din materiale de slabă calitate peste 40% sunt P.. .P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar cca. 10% sunt clădiri înalte, din beton armat și zidărie".

Același document precizează că, dintre cele 23.000 de clădiri care ar fi avariate la cutremur, "pot suferi avarii grave", până la prăbușire circa 1.000 clădiri, dintre care 10% sunt înalte.

CUTREMURUL NOCTURN, EFECTE MAI MAI DEVASTATOARE

În scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21), peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăși gradul 3 de avariere, care sunt imobile ridicate înainte de anul 1977.

"Dintre aceștia, pot fi considerați (în funcție de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte, se pot produce peste 6.500 pierderi de vieți și peste 16.000 raniți grav, cca. 10.500 spitalizați și cca. 13.000 răniți ușor, concentrați în clădirile înalte realizate până în 1977. Termenul «captivi» (în engleza «entrapment») este dificil, dar nu înseamnă neapărat victime, ci doar incapacitatea ocupanților unui spațiu construit de a pleca de acolo (din cauză că sunt la etaje superioare și nu pot pleca, nici daca ar dori, deoarece s-a blocat ușa, a căzut casa scării, sunt prinși sub o mobilă etc. ). Sensul acestui demers statistic este că dintre acei «captivi» pot fi selectați în calcule cei cărora li se pot întâmpla efecte mai grave, inclusiv sa fie prinși sub ruine, din acele categorii evaluând apoi numărul de răniți sau morți", arată autorii documentului.

În scenariul privind producerea unui cutremur pe timp de zi (la ora 13), efectele asupra locatarilor ar fi cu peste 50% mai mici decât în cazul unui dezastru nocturn.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual