Achiziția navelor a fost motivată de faptul că o forță navală bine dotată reprezintă un instrument al politicii externe de securitate.
Povestea cu navele franceze datează încă din noiembrie 2018, când România a realizat o asociere între gigantul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa, francezii câștigând astfel o licitație internațională de peste 1 miliard de euro pentru construirea a patru corvete destinate Forțelor Navale Române, dar și modernizarea celor două fregate românești, Regina Maria și Regele Ferdinand.
Fostul ministru al Apărării, Gabriel Leș, a anuțat semnarea parteneriatului abia în vara anului 2019. Leș mai declara atunci că perioada de livrare a corvetelor se poate extinde pe șapte ani. Francezii promiteau că cele patru nave de război, model Gowind 2500, ar urma să aibă dotări de ultimă generație precum radare, heliport, aerodrom și chiar un scut antisubmarin.
Pe parcursul timpului, achiziția celor patru corvete în valoare de 1,2 miliarde de euro a tot fost amânată.
Francezii de la Naval Group s-au luptat cu alte două companii în cadrul licitației: Fincantieri din Italia și Damen din Olanda. Companiile care nu au prins contractul cu România nu au acceptat înfrângerea. Constructorul de nave Fincantieri a depus o plângere către Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestațiilor, plângere la care a renunțat ulterior. Nici olandezii de la Damen nu s-au lăsat mai prejos și au sesizat Tribunalul București pentru că, susțineau ei, au existat nereguli care ar fi afectat programul de înzestrare.
Francezii și-au extins foarte mult în ultimii ani piața de vânzare a navelor de război, atât navale, aviatice și terestre. Însă au avut și eșecuri. Naval Group a pierdut un contract de submarine de miliarde de euro cu Australia după ce statul a semnat pactul AUKUS, împreună cu SUA și Marea Britanie. Prin acest acord, Australia urmează să primească din partea Stateor Unite submarine nucleare de o calitate superioară celor pe care le-ar fi putut fabrica francezii. Potrivit defenseromania.ro, situația ar fi mai complexă, iar australienii ar fi avut și alte motive să renunțe la contractul cu compania franceză. Printre acestea se numără prețul construcției celor 12 submarine din clasa Barracuda. Înițial, costurile erau estimate la 31 de miliarde de euro. Ulterior însă, costul programului a crescut la 56 de miliarde de euro. Pe lângă asta, perioada de realizare a submarinelor ar fi crescut până în anul 2050.
Ca urmare a acestei „crize a submarinelor”, într-o publicație din Grecia ar fi apărut informația că țara noastră ar fi reziliat contractul cu Naval Group. Mai mult, potrivit cotidianul.ro, în documentul care prezintă planul de achiziții al Armatei române pe perioada 2021-2030, semnat de Nicolae Ciucă din funcția de ministru interimar al Apărării, nu ar fi prezentă și achiziționarea celor patru corvete Gowind 2500, chiar dacă procedura de achiziție era în derulare încă din 2019.
MApN a negat afirmțiile prezentate în ziarul elen.
CONTRACTUL DINTRE FRANCEZI ȘI ROMÂNIA NU ESTE PUS ÎN PERICOL
„Procedura specifică de achiziție a produsului „Corvetă multifuncțională” s-a finalizat prin declararea Asocierii formată din Naval Group din Franța și S.C. Șantierul Naval Constanța S.A. din România drept operator economic câștigător. În prezent, autoritatea contractantă și Asocierea menționată mai sus derulează activități de pregătire a documentelor contractuale pentru semnarea acordului-cadru.” a precizat MApN, perntru G4Media.
Sursa: MApN
Tot atunci, Ministerul Apărării Naționale și-a asumat în mod ferm „disponibilitatea de semnare” a acordului pentru cele patru corvete Gowind 2500 cu francezii de la Naval Group.
Surse susțin că programul corvetelor din România ar putea să o ia pe urmele navelor australiene. Defense România susține că în oferta depusă de francezi, pentru care au și câștigat licitația, nu ar fi fost inclusă și muniția. Dacă luăm în calcul și costul muniției pentru cele patru nave de război, la suma inițială de 1,2 miiarde de euro se mai adaugă încă 100 de milioane de euro. Astfel, oferta inițială a francezilor nu mai este cea mai mică din cele depuse în cadrul programului corvetelor.
Aceeași publicație a mai scris că Șantierul Naval de la Constanța nu ar fi capabil să construiască ambarcațiunile decât după ce ar fi supus unui amplu proces de modernizare.
