Coronavirus - România: 691488 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

Criticile Comisiei Europene pentru România. Toate solicitările din raportul MCV

Wednesday, 28 January 2015, 13:31 Sursă: REALITATEA.NET

Raportul evaluează progresele recente realizate de România. Această evaluare evidențiază o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt și-au menținut o dinamică remarcabilă. Acest lucru s-a reflectat în creșterea încrederii românilor în sistemul judiciar în general și în urmărirea penală a actelor de corupție, în special. Menținerea acestei tendințe a fost posibilă printr-un nivel mai ridicat de profesionalism al întregului corp judiciar în ansamblul său, inclusiv prin disponibilitatea arătată de membrii acestuia de a apăra cu mai multă consecvență independența justiției și prin aplicarea unei abordări mai proactive în ceea ce privește asigurarea consecvenței jurisprudenței. Acum s-a ivit ocazia de a testa aceste progrese, în momente deosebit de sensibile, în special în ceea ce privește numirile în posturi de conducere, anunţă Comisia Europeana.

În același timp, persistă un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate și construite pe baze și mai sigure. Deși punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică și productivă dintre guvern și sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluționate. Există în continuare o lipsă de consecvență în unele hotărâri ale instanțelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective și de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticență în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale. De asemenea, cu toate că guvernul recunoaște din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupției generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans a declarat: „România este pe drumul cel bun și trebuie să rămână pe această cale. Combaterea corupției reprezintă în continuare cea mai mare provocare și cea mai mare prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015. A crescut încrederea românilor în sistemul judiciar, în general, și în urmărirea penală a cazurilor de corupție, în special, pe fondul unei creșteri a nivelului de profesionalism al sistemului judiciar în ansamblul său.

Continuând împreună în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, care se bucură de sprijinul neechivoc al cetățenilor, Comisia își va menține sprijinul față de eforturile României de a obține rezultate în ceea ce privește independența numirilor în funcții de conducere din sistemul judiciar, finalizarea inițiativelor legislative în curs și combaterea sistematică a corupției.”

"În prezenta evaluare se arată că, de la rapoartele MCV precedente, România a înregistrat progrese în numeroase domenii. Rezultatele principalelor instituții judiciare și de integritate se mențin pozitive. A continuat adoptarea unor modificări legislative necesare și îndelung așteptate, iar un anumit spirit de cooperare între instituțiile judiciare și Ministerul Justiției contribuie la soluționarea problemelor de ordin managerial. În acest sens, situația a profitat de pe urma unei atmosfere politice mai calme începând din primăvara anului 2013.

Cu toate acestea, continuă să existe îngrijorări cu privire la independența sistemului judiciar și sunt numeroase exemplele de rezistență la măsurile de integritate și anticorupție, atât la nivel politic, cât și la nivel administrativ. Modificarea precipitată și netransparentă a Codului penal în decembrie 2013 a declanșat o îngrijorare la scară largă, fiind percepută ca o atingere fundamentală adusă regimului juridic de combatere a corupției și de promovare a integrității, în ciuda faptului că, prin constatarea caracterului neconstituțional al acestei modificări, Curtea Constituțională a demonstrat existența unui echilibru de puteri. În ceea ce privește măsura importantă a numirilor în posturi-cheie se observă rezultate mixte: unele proceduri se desfășoară într-un mod deschis, transparent și bazat pe merite, în timp ce altele sunt criticabile, din motive de intervenție politică.

Această imagine are urmări asupra măsurii în care procesul de reformă din România poate fi considerat durabil. Rezistența principalelor instituții competente în materie de anticorupție la o presiune susținută a arătat că reforma a prins rădăcini în părți importante ale societății românești. La polul opus, ușurința cu care temelia reformei a putut fi atacată în Parlament a reamintit că nu există niciun consens în ceea ce privește urmărirea obiectivelor MCV", notează raportul Comisiei Europene.

Recomandările Comisiei Europene:

1. independența sistemului judiciar.

Factorii de decizie din sistemul judiciar trebuie să continue să apere independența justiției. Integritatea și profesionalismul trebuie să fie factorii-cheie ai unor proceduri clare în materie de numiri. În acest domeniu, România ar trebui:

• să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar, și în special a hotărârilor judecătorești de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar;

• să asigure Consiliului Superior al Magistraturii condițiile necesare pentru consolidarea activității sale de protejare a independenței sistemului judiciar și de sprijinire a magistraților confruntați cu provocări care aduc atingere independenței sistemului judiciar;

• să profite de ocazia creată de posibila revizuire a Constituției pentru monitorizarea dispozițiilor existente în ceea ce privește separarea puterilor, cu precizarea clară a obligației executivului și legislativului de a respecta independența sistemului judiciar;

• să intensifice eforturile de informare/sensibilizare judicioasă a presei și a publicului cu privire la rolul și la statutul sistemului judiciar și la cazurile în desfășurare.

2. Reforma sistemului judiciar

Ar trebui intensificate progresele în ceea ce privește sporirea uniformității jurisprudenței și a practicii judiciare, prin includerea unor măsuri de accelerare a procedurilor judiciare și de utilizare a noilor posibilități, cum ar fi confiscarea extinsă. În acest domeniu, România ar trebui:

• să accelereze găsirea unei soluții la problemele generate de volumul de lucru și să adopte măsurile legislative necesare pentru restructurarea sistemului de instanțe;

• să pună la dispoziția factorilor de conducere din sistemul judiciar instrumentele necesare de informare cu privire la funcționarea sistemului judiciar (instrumente de statistică, gestionarea cazurilor, sondaje în rândul utilizatorilor și sondaje în rândul angajaților), în vederea sporirii capacității de a adopta decizii în cunoștință de cauză și în vederea asigurării unor progrese demonstrabile;

• să asigure publicarea completă și în timp util pe internet și actualizarea continuă a tuturor hotărârilor și motivațiilor judecătorești;
• să asigure un proces în care să fie implicate toate profesiile juridice și administrația publică;

• să finalizeze procedurile privind legea pensiilor magistraților condamnați pentru infracțiuni;

• să îmbunătățească respectarea hotărârilor judecătorești la toate nivelurile, pentru a se asigura executarea adecvată a hotărârilor judecătorești și a sancțiunilor financiare.

3. Integritatea

Progresele obținute în ceea ce privește cadrul de integritate trebuie să fie consolidate prin clarificarea cadrului juridic, astfel încât să nu existe îndoieli legate de aplicarea acestuia. În acest domeniu, România ar trebui:

• să se asigure că nu există excepții de la aplicabilitatea actelor legislative privind incompatibilitatea, conflictele de interese și averile nejustificate;

• să colaboreze, prin guvernul său, cu ANI pentru elaborarea și propunerea unor acte legislative de îmbunătățire a cadrului de integritate;

• să introducă verificarea ex-ante a achizițiilor publice în cadrul ANI, în vederea extinderii acestei verificări de la procedurile în care sunt implicate fonduri ale UE la toate procedurile de achiziții publice;

• să se asigure că prin introducerea noului statut al parlamentarilor se mărește la maximum numărul de hotărâri judecătorești definitive care sunt executate automat.


4. Lupta împotriva corupției

Hotărârea cu care legislația a fost aplicată în cazul corupției la nivel înalt trebuie să fie menținută și extinsă la cazurile de corupție la scară mică. În acest domeniu, România ar trebui:

• să se asigure că legislația în domeniul corupției se aplică în mod egal tuturor și în condiții egale;

• să sporească uniformitatea și efectul disuasiv al pedepselor aplicate în cazurile de corupție în toate instanțele de pe teritoriul României;

• să intensifice eforturile de urmărire penală a cazurilor de corupție la scară mică;

• să dezvolte Strategia Națională Anticorupție prin introducerea unor criterii de referință și a unor obligații mai coerente pentru administrația publică și prin punerea rezultatelor la dispoziția publicului.


Vezi mai multe


Alte articole din: ACTUAL
Alte articole din: ACTUAL