Cristian Diaconescu este propunerea României pentru funcția de secretar general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), cu sediul la Viena.
Pentru această funcție mai există și o propunere din partea Germaniei, în persoana Helgăi Maria Schmid (Germania), actual secretar general al Serviciului European pentru Acțiune Externă, corpul instituțional diplomatic al Uniunii Europene.
În prezent, secretarul general al OSCE este diplomatul elvețian Thomas Greminger, care nu a fost reales în funcție, în iulie 2020.
Desemnarea secretarului general se realizează prin consens și va fi formalizată cu prilejul Consiliului Ministerial de la începutul lunii decembrie 2020, organizat de președinția în exercițiu albaneză.
În cazul în care va fi ales, Cristian Diaconescu va deveni al doilea român într-o funcție internațională importantă în materie de securitate, după ce Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO în octombrie 2019.
„După 1990, în jurul mesei OSCE se aflau statele membre NATO, UE, CAER și ale Tratatului de la Varșovia, unul lângă altul, plăcuță lângă plăcuță. (...) În locul URSS au venit pentru prima dată reprezentanti ai spațiului euro-asiatic, inclusiv Republica Moldova”, a amintit Cristian Diaconescu, în emisiunea de vineri de la Realitatea PLUS, „Cap și pajură”.
Despre candidatura sa la OSCE, fostul ministru de Externe spune că „nu e o competiție în purul sens al cuvântului, este un tip de ofertă pentru statele OSCE”.
„OSCE funcționează prin consens, nu prin vot majoritar, nu prin vot calificat. A obține consenul este o chestiune, în 57 (de membri - n.red.), foarte complicată. Dar in momentul în care-l obții fie prin acord, fie printr-o decizie, fie prin document scris, are o valoare internațională greu de egalat de alte înțelegeri, e ireversibilă. (...) Apar subiecte, mai ales în această perioadă, când multilateralismul pare nuanțat. De exemplu perspectivele acordurilor nucleare. Sunt discutate, în jurul mesei, de state, care, la rândul lor sunt interesate de ce se va intampla in legătură cu negocierile intre alte două-trei țări. Dacă nu ar exista OSCE, cei doi-trei le-ar discuta și, poate, noi le-am afla din presă. (...)
OSCE e singurul loc din lume, nici la ONU nu se întâmplă așa ceva, în care aceste state, că doresc sau nu, că iau o decizie în consecință sau nu, ascultă și poziția Georgiei, Azerbaidjanului, Armeniei Sloveniei, Slovaciei în legătură cu un acord pe care ei îl consideră strict de competență bilaterală”, a explicat candidatul României la OSCE, în emisiunea „Cap și pajură”, la Realitatea PLUS.
Cristian Diaconescu a vorbit despre avantajele pe care le are țara noastră, le-a acumulat până în acest moment.
„Atuu-rile României: are o experiență de calificare în lumea occidentală, în organizațiile regionale. Înainte am lucrat, am obtinut rezultate, ca țară, în SECI, varianta regională care încuraja dialogul în regiune cu implicare americană, Inițiativa Central-Europeană, Organizația de Cooperare la marea Neagră, Uniunea Europei Occidentale (UEO). Ce probleme au fost în anii... (...) legat de embargoul pe Iugoslavia și modul in care UEO s-a comportat. Pentru noi a fost anticamera marilor organizații. (...) Au fost training-ul necesar. Al doilea aspect: Avem o pozitie geostrategică cu multe puncte pozitive dar si cu invatarea modului in care se pastreaza echilibrele. Am reușit în această parte de Europa să fim o țară care să nu aibă dușmani. (...) România nu are dușmani, nu are inamici, și din acest punct de vedere reprezintă chiar un atu”, a mai spus Cristian Diaconescu la Realitatea PLUS.
Secretarul general al OSCE, care include reprezentanți a 57 de state ale lumii, este ales de Consiliul de Miniștri al OSCE pentru o perioadă de trei ani, mandat care poate fi extins pentru încă trei ani.
OSCE este o organizaţie internaţională pentru securitate care se concentrează asupra prevenirii conflictelor, administrării crizelor şi reconstrucţiei post-conflictuale. OSCE este formată din 57 de ţări participante din Europa, Mediterana, Caucaz, Asia Centrală şi America de Nord, acoperind spaţiul emisferei nordice de la Vancouver la Vladivostok.
„Ambasadorul Cristian Diaconescu a fost diplomat de carieră, fost ministru de externe (pentru două mandate), fost ministru al justiției, cu o activitate consistentă în domeniile acoperite de OSCE și care a participat, de la începutul carierei diplomatice, la evoluția OSCE, inclusiv la negocierea unor documente relevante pentru activitatea Organizației”, precizează Ministerul Afacerilor Externe.
***
Cristian Diaconescu are 61 de ani, a fost ministru de externe al României în perioada 2008-2009 și în 2012, după ce anterior a ocupat funcția de ministru al Justiției în 2004. De asemenea, a fost șef al Cancelariei prezidențiale în timpul celui de-al doilea mandat al lui Traian Băsescu. A fost ales senator de două ori, în perioada 2004-2012.
În timpul primului său mandat la Externe, România a înregistrat un succes deosebit, când Curtea Internaţională de Justiţie a decis, la 3 februarie 2009, că României îi revine aproape 80% din teritoriul disputat cu Ucraina în procesul legat de delimitarea platoului continental la Marea Neagră. Cristian Diaconescu şi actualul ministru de Externe, secretar de stat atunci, Bogdan Aurescu, au fost decoraţi de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler.
Absolvent de Drept din 1983, a fost judecător până în 1990, apoi diplomat de carieră, Cristian Diaconescu și-a început cariera diplomatică în 1990, la Misiunea Permanentă a României la OSCE. A fost director, director general și secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. A fost secretar general adjunct al Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) și ambasador „en pied” în aceasta organizație, între mai-decembrie 2000.
În 2001 a fost numit în funcţia de secretar de stat pentru Afaceri Bilaterale în cadrul Ministerul Afacerilor Externe. Această funcţie a fost îndeplinită în paralel cu funcţia de negociator şef pentru Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, pentru Tratatul Politic de bază între România şi Federaţia Rusă, pentru Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei pentru tratatele şi acordurile bilaterale privind regimul frontierelor, protecţia minorităţilor şi readmisia, precum şi în domeniul măsurilor de creştere a încrederii şi securităţii în Europa. La începutul anului 2004 a fost numit secretar de stat pentru Afaceri Europene. În martie 2004 a fost numit ministru al Justiţiei în Cabinetul Adrian Năstase, pentru a negocia şi închide capitolul 24, Justiţie şi Afaceri Interne, în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, care a fost închis în noiembrie 2004.
