Piața neagră a continuat să crească în 2024 și a atins cifre record: 9,2% din consumul total de țigarete în UE este reprezentat de produse contrafăcute, venite din surse necunoscute, punctează cel mai recent raport KPMG despre consumul ilicit de țigarete în Europa din 2024. Reglementarea și taxarea excesivă duc la creșterea comerțului ilicit cu țigarete și influențează negativ veniturile fiscale ale statelor. În acest context, consumul țigaretelor contrafăcute nu este doar o problemă de sănătate publică, ci și una economică.
INTERVIU CHRISTOS HARPANTIDIS, SENIOR VICE PRESIDENT EXTERNAL AFFAIRS, PHILIP MORRIS INTERNATIONAL
Care este cea mai importantă concluzie din raportul KPMG de anul acesta?
Raportul KPMG de anul acesta despre comerțul ilicit cu țigări ne-a oferit atât o imagine amplă problemei, ceea ce este foarte important chiar și la nivel european, cât și faptul nefericit că piața de țigări ilicite crește semnificativ. Este primul an în care avem o creștere cu două cifre a unui fenomen care costă guvernele din Europa 15 miliarde de euro și are multe consecințe atât asupra economiei, cât și asupra societății europene.
Care este mesajul pentru factorii de decizie din Uniunea Europeană privind necesitatea cooperării între industrie și guverne în lupta împotriva comerțului ilicit?
În toate problemele majore ale societăților de astăzi, în special în cele complexe, este dovedit că statul, guvernele trebuie să coopereze cu societatea civilă și, de asemenea, cu sectorul privat. Există doar beneficii în această colaborare, iar problema comerțului ilicit este un domeniu în care am văzut că această colaborare a dat roade în ultimele decenii. De aceea, mi-ar plăcea să văd mai multă implicare în zonele unde cooperarea nu este atât de puternică. Suntem deschiși și încercăm să ne conectăm cu guvernele locale. Noi, așa cum o facem în multe alte provocări majore ale societății actuale, solicităm sectorului privat să fie parte din soluție.
Pot produsele fără fum să ajute la reducerea cererii de țigări ilegale?
Așa cum am explicat cu ocazia lansării raportului KPMG, este o problemă complexă. O mare parte, despre care am discutat pe larg, este impozitarea acestor produse care determină creșterea prețurilor, împingând astfel unii consumatori către produsele ilicite. Un pilon important este educația consumatorilor. Un alt pilon, așa cum ați spus, sunt alternativele care ar putea fi utilizate și care ar putea ajuta consumatorii să renunțe la produsele cu cel mai mare conținut de nicotină, adică țigările. De asemenea, aplicarea legii este un alt pilon al acestui demers. Așadar, în cadrul acestui răspuns complex la problemă, noile produse au rolul lor.
Ce instrumente noi a adăugat PMI în lanțul său de aprovizionare pentru a îmbunătăți urmărirea și transparența, în special în zonele cu risc ridicat?
Urmărirea și trasabilitatea reprezintă un domeniu în care investim în Europa și în întreaga lume. Suntem prezenți în 150 de țări cu mecanisme de urmărire și trasabilitate. În acest sens, adăugăm continuu tehnologie și am adus nivelul de urmărire și localizare la o performanță foarte înaltă. Din păcate, urmărirea și trasabilitatea sunt și o parte a problemei și nu pot contribui la rezolvarea completă a fenomenului, deoarece sunt urmărite produsele fabricate legal. O mare parte a problemei țigărilor ilegale o reprezintă cele care sunt contrafăcute, false și fabricate în locuri unde doar autoritățile pot ajunge. Așadar, da, facem tot posibilul, folosim tehnologia, iar în același timp este treaba autorităților, cu colaborarea noastră, să găsească locurile unde sunt fabricate aceste produse și să ia măsuri.
România a menținut utilizarea țigărilor ilicite relativ scăzută în 2024, dar cifrele sunt în creștere. Ce se poate face pentru a inversa această tendință?
Ambele afirmații sunt adevărate. România are nivel scăzut, dar este în creștere, deci este un semnal de alarmă. România ar trebui să facă ceea ce a făcut în ultimii 15 ani. România a fost foarte inteligentă în recunoașterea problemelor legate de produsele din tutun ilicite, așa că a depus mult efort în aplicarea legii. În același timp, România a îmbrățișat inovația în acest domeniu. A recunoscut că există cultivare de tutun, există producție, există întregul lanț de aprovizionare în amonte, dar și în aval. Există retaileri care beneficiază de pe urma industriei. Așadar, a recunoscut importanța industriei și a aplicat o reglementare moderată bazată pe dovezi, care permite consumatorilor să aibă opțiuni mai bune, permite comerțului ilicit să rămână la un nivel scăzut, iar guvernul obține veniturile care i se cuvin. Așadar, România ar trebui să revină la ceea ce au făcut cu succes în ultimii ani și să continue aceeași rețetă.
Reglementările și eforturile de aplicare a legii din UE sunt suficiente pentru a opri vânzările ilegale de țigări?
Permiteți-mi să fac legătura cu întrebarea anterioară. Ceea ce România nu ar trebui să facă este să permită reglementări excesive care vin sub formă de recomandări din alte părți, de la autoritățile europene care ar putea propune lucruri ce nu au funcționat în alte țări. România ar trebui, pe baza cunoștințelor și a experienței bune pe care o avem din alte țări din Europa, să susțină reglementări raționale care permit atât venituri guvernamentale, dar și menținerea comerțului ilicit la un nivel scăzut. Astfel, în acest mod, va ajuta Europa să formeze politici raționale în jurul taxării acestor produse.
Articol susținut de Philip Morris International.
