În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept “ Antrenorul Minții”, iubirea este, în fapt, şi cea mai puternică emoţie – măsurată de cercetători - pe care corpul nostru o poate manifesta, dar aceasta nu vine din minte, ci este doar coordonată de către minte.
Ea produce în noi o forță atât de mare, încât toate cele cinci simțuri fizice își măresc intensitatea. Gustul este altul, atingerile mai intense, privirea mai ageră și vigilentă, auzul mai calibrat și mirosul mai fin. Studiile declară că procesele de memorare, amintire și inovație, în timpul unei relații de iubire devin mult mai facile și deschizătoare de noi oportunități în viață. Mai mult, specialistul consideră că iubirea este singura stare care îl conduce pe om să observe ce puteri are de fapt, însă gândurile, obiceiurile şi chiar prejudecăţile noastre ne împiedică să o trăim intens şi pe termen lung.
“Iubirea – ca stare – o avem genetic întipărită în fiecare dintre noi, este substanţa primă din care suntem clădiţi, însă mintea noastră a generat un sistem alternativ, dihotomic, care estompează sau remodelează fluxul de iubire care ne curge prin fiecare celulă a corpului nostru. Acest sistem alternativ construit artificial de creier, care a primit aceste învăţături de la societatea contemporană, ne împinge spre iubire unilaterală, spre iubire condiţionată şi spre orgolii în dragoste. Această stare duală în care trăim – iubirea înseamnă libertate totală / iubirea implică condiţii – experimentăm confuzia, stresul şi stările de anxietate şi ne este foarte greu să vedem şi să experimentăm acest sentiment în starea lui pură. Iubirea are nevoie să fie înțeleasă ca fiind neschimbătoare, necondiționată de gânduri, nu fluctuează și nici nu depinde de factorii externi. Ea fiind un proces al inimii, și nu al gândurilor. Gândurile sunt de fapt obișnuința minții, care de cele mai multe ori distrug căsnicii, relații, colaborări etc”, consideră psihologul Alexandru Pleşea.
“Iubirea – ca stare – o avem genetic întipărită în fiecare dintre noi, este substanţa primă din care suntem clădiţi, însă mintea noastră a generat un sistem alternativ, dihotomic, care estompează sau remodelează fluxul de iubire care ne curge prin fiecare celulă a corpului nostru. Acest sistem alternativ construit artificial de creier, care a primit aceste învăţături de la societatea contemporană, ne împinge spre iubire unilaterală, spre iubire condiţionată şi spre orgolii în dragoste. Această stare duală în care trăim – iubirea înseamnă libertate totală / iubirea implică condiţii – experimentăm confuzia, stresul şi stările de anxietate şi ne este foarte greu să vedem şi să experimentăm acest sentiment în starea lui pură. Iubirea are nevoie să fie înțeleasă ca fiind neschimbătoare, necondiționată de gânduri, nu fluctuează și nici nu depinde de factorii externi. Ea fiind un proces al inimii, și nu al gândurilor. Gândurile sunt de fapt obișnuința minții, care de cele mai multe ori distrug căsnicii, relații, colaborări etc”, consideră psihologul Alexandru Pleşea.
