Ca și în scrutinele anterioare, Rusia rămâne un element central în campanie. Autoritățile moldovene susțin că Moscova ar încerca să influențeze votul prin finanțări ilegale și acțiuni de dezinformare. Președinta Maia Sandu a declarat recent: „Kremlinul cheltuiește sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi și a destabiliza țara”, au relatat RBK, Novaia Gazeta Europe și Kommersant. În replică, Ministerul rus de Externe acuză actuala putere de „rusofobie” și de manipularea procesului electoral cu sprijinul partenerilor europeni.
Est contra Vest – narativul central
Comentatorii politici citați în presa rusă susțin că miza principală a scrutinului este direcția geopolitică a Republicii Moldova. Analistul Alexei Tulbure afirmă: „Este din nou o confruntare între Est și Vest”. Alți observatori consideră însă că tema Rusiei este folosită excesiv în dezbaterea internă și devine un instrument politic.
Mesajul „dictaturii sub masca democrației”
Publicațiile apropiate Kremlinului reiau acuzațiile Ministerului rus de Externe, conform cărora guvernarea de la Chișinău ar fi recurs la „întregul arsenal al metodelor totalitare” pentru a limita opoziția. Printre criticile vehiculate apar mențiuni privind arestări cu motivație politică, percheziții abuzive, restricționarea presei independente, în special a celei în limba rusă, și interzicerea accesului unor formațiuni în competiția electorală. Din această perspectivă, scrutinul este descris ca fiind compromis de la bun început, iar succesul Partidului Acțiune și Solidaritate ar fi produsul unei „inginerii politice” sprijinite de Bruxelles.
Un alt titlu publicat de presa rusă a sunat astfel: „Dictatura Sandu sub masca democrației: cum se desfășoară alegerile în Moldova”. Komsomolskaia Pravda a vorbit chiar despre „mituirea moldovenilor din diaspora europeană”. „Diaspora moldovenească din Europa este mituită, dusă la secțiile de votare și instruită: totul a fost pregătit în avans, de aceea observatorii nu sunt lăsați să participe la alegeri. În Europa, după câteva ore de funcționare a secțiilor de votare, urnele sunt deja aproape pline cu buletine de vot – s-au pregătit bine.” „Apar fotografii magice din secțiile de votare din diferite țări europene. Secțiile funcționează doar câteva ore, iar urnele sunt deja aproape pline cu buletine de vot. Și totuși, conform datelor CEC, prezența la vot în diaspora nu este la fel de mare ca la alegerile anterioare. Miracol, și nimic altceva.”
Amenințarea protestelor și spectrul „Euromaidanului”
Un alt fir narativ prezentat intens de mass-media rusă este cel al fraudelor masive. Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse a transmis că „moldovenii disperați” ar putea să protesteze pentru a-și apăra votul. Presa rusă preia și amplifică aceste avertismente, susținând că autoritățile de la Chișinău ar putea solicita sprijinul „trupelor europene” pentru a înăbuși demonstrațiile. Se fac paralele cu protestele din Ucraina din 2014, însă cu interpretări inverse: dacă în Kiev erau etichetate drept „lovitură de stat”, la Chișinău sunt descrise ca o reacție firească împotriva „dictaturii proeuropene”.
Cum este portretizată opoziția prorusească
Liderii opoziției din Republica Moldova sunt zugrăviți în presa rusă drept victime ale represiunii. Cazul oligarhului fugit Ilan Șor, vizat de sancțiuni din partea SUA și UE pentru colaborarea cu Kremlinul, este reinterpretat sau trecut sub tăcere. În interviurile oferite canalelor rusești, acesta apare drept „viitor premier” și susținător al unei Moldove apropiate economic și politic de Rusia. Partidele din Blocul Patrioților, conduse de Igor Dodon și Vladimir Voronin, sunt prezentate ca „forțe ale păcii” care resping „militarizarea” țării și „ingerințele NATO”.
Religia și bătălia propagandistică
Biserica Ortodoxă are un rol aparte în retorica presei ruse. În timp ce investigațiile internaționale vorbesc despre finanțarea clerului de la Moscova pentru transmiterea de mesaje împotriva Uniunii Europene, relatările din Rusia o arată ca pe un bastion al „valorilor tradiționale” și un scut în fața „propagandei occidentale”.
