Cauza accidentului aviatic de la Tăureni: Incapacitatea fizică de reacție a pilotului

Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) arată, într-un raport publicat vineri, că, pe lângă cauzele probabile, cauzele favorizante sunt starea de stres, incapacitatea fizică temporară, neutilizarea sistemelor de centuri de siguranță din echiparea scaunelor elicopterului și zborul în crepuscul deasupra apei, scrie Mediafax.

"Din declarațile martorilor reiese că pilotul, după ce a fost informat de către beneficiar că s-a redeschis dosarul de cercetarea penală în care cei doi erau acuzați, a fost foarte afectat. Sesizând starea generală de stres cauzată de această informație, directorul fabricii s-a oferit să asigure parcarea elicopterului și transportul auto atât a pasagerilor cât și a pilotului până la Tg. Mureș. Asupra acestei propuneri s-a insistat până la momentul în care beneficiarul a luat hotărârea fermă ca întoarcerea să se facă cu elicopterul. Având în vedere fatul că pilotul, așa cum reiese din caracterizările făcute, era un pilot foarte riguros în respectarea reglementărilor, dar mai ales a procedurilor interne ale companiei, modul de acțiune descris anterior denotă că acesta era foarte preocupat de alte probleme, posibil personale. Acest fapt ar explica graba efectuării misiunii fără a mai ține cont de condițiile de îmbarcare a pasagerilor și în special de impunerea și verificarea legării centurii, dar și de acceptare a unui pasager pe locul secund de pilotaj", se arată în raportul CIAS.

Conform aceluiași raport, pilotul, din proprie inițiativă sau la solicitarea beneficiarului, ar fi putut efectua o coborîre controlată pentru creșterea vitezei necesară efectuării unui viraj strîns, pe partea stîngă cu scopul de a trece la verticala locului în care se găseau cei ce i-au condus la elicopter sau chiar a efectuării unui zbor la mică înălțime deasupra apei. "În ambele situații, coborârea intenționată ca urmare a influenței factorului de mediu sau coborîrea intenționată, completat cu faptul că pasagerul situat pe scaunul din mijloc față, corespunzător celui de-al doilea post de pilotaj, era nelegat (prins) în centurile de siguranță ar face posibil ca acesta, la apropierea de luciul apei și eventual la înclinarea elicopterului pe partea stângă (începerea virajului), pentru creșterea siguranței personale să fi căutat puncte de sprijin putând duce astfel la blocarea temporară a comenzii de pas general sau chiar și la acționarea acesteia către în jos. Acest lucru coroborat cu viteza mare de înaintare a elicopterului și poziția sa față de luciul apei ar fi putut duce la imposibilitatea manevrării de către pilot a elicopterului pentru un timp foarte scurt, dar îndeajuns (suficient) ca să se producă impactul cu luciul apei", susține CIAS.

De asemenea, din analiza epavei și a declarațiilor martorilor a reieșit că impactul inițial al elicopterului cu suprafața lacului s-a produs cu palele rotorului principal, pe partea stângă față de traiectoria de zbor. În urma impactului, datorită frânării mișcării de rotație a palei (în sensul acelor de ceas) elicopterul s-a rotit către stânga, în jurul axei de girație combinat cu o rotație în jurul axei longitudinale ceea ce a dus la un impact violent al părții din dreapta față a elicopterului cu apa, urmat de o proiectare a elicopterului la aproxiativ 40-50 m față de locul primului impact, aproximativ în direcția de deplasare a acestuia. "Proiectarea elicopterului precum și deformarea părții din dreapta față indică faptul că la momentul impactului acesta a avut o viteză mare de înaintare, cu un unghi de picaj, teoretic calculat, de aproximativ 14-160 și o înclinare pe partea stângă de peste 400", susține CIAS.

Astfel, cauza cea mai probabilă a producerii accidentului o constituie aprecierea eronată a înălțimii față de luciul apei sau incapacitatea fizică de reacție a pilotului, iar cauzele favorizante sunt starea de stres, incapacitate fizică temporară, neutilizarea sistemelor de centuri de siguranță din echiparea scaunelor elicopterului și zborul în crepuscul deasupra apei.

În 29 iulie 2013, un elicopter s-a prăbușit în zona lacului Tăureni, din județul Mureș, cinci persoane pierzându-și viața, iar una fiind rănită. Omul de afaceri Sorin Țerbea se afla în elicopterul prăbușit, alături de trei afaceriști germani, o angajată de-a sa și pilotul, aparatul de zbor prăbușindu-se la câteva minute de la decolare, declara primarul din Tăureni, Ovidiu - Petru Oltean. El preciza că Sorin Țerbea și cei trei oameni de afaceri germani au făcut o vizită la o fabrică de mobilă din localitate. Conform sursei citate, aparatul de zbor s-a prăbușit în lac la trei-patru minute de la decolare, la circa două sute de metri distanță de locul din care plecase. Oltean a susținut că, în timpul vizitei, omul de afaceri a fost sunat de DNA, după care a devenit irascibil și a decis să plece.

Sorin Țerbea era reprezentantul cluburilor de fotbal în sală în Comitetul Executiv al FRF și patron al echipei Cityu's Târgu Mureș.

În mai 2013, omul de afaceri Sorin Țerbea a fost achitat într-un dosar de corupție din arbitraj, în care era judecat pentru dare de mită în formă continuată, în urma unei decizii a Curții de Apel București, hotărârea nefiind însă definitivă. Alături de acesta a mai fost achitat fostul șef al arbitrilor Vasile Avram, judecat pentru luare de mită în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată.