A primit prima treaptă clericală la 15 ani, fiind hirotonit diacon, la 18 ani a fost hirotonit preot, iar la 20 de ani de ani a fost ales episcop al cetății Iliria. Era o vârstă cumva nepotrivită cu marea responsabilitate pe care o presupunea așezarea sa în scaunul episcopal, dar Sfântul Elefterie era atât de înțelept și de bine cuvântător, încât atrăgea către dreapta-credință pe toți cei care întâmplător vorbeau cu tânărul ierarh.
Datorită vieții și a cuvântului său, Sfântul Elefterie a adus mulțime de popor la credința în Hristos, acest fapt îi va aduce însă prigoniri din partea autorităților romane.
A fost prins și adus la Roma din porunca împăratului Hadrian. Aici, suferind cu bărbăție torturile la care a fost supus, l-a adus la credința creștină pe guvernatorul cetății, Coremon. Acestuia, după ce l-a mărturisit pe Hristos, i-a fost tăiat capul.
Sfântul Elefterie scăpând din temniță a mers la un loc mai înalt aproape de cetate și, prin faptele sale minunate, a convertit la creștinism cinci sute de persoane. A fost din nou prins și pentru că prin minune dumnezeiască, niciun chin la care a fost supus nu l-a vătămat, i-a fost tăiat capul. Aceiași moarte a primit și mama sa, Antia, căreia, pe când se apleca să îmbrățișeze trupul însângerat al fiului său, i s-a tăiat capul.
Astăzi este pomenită și Sfânta Mucenică Suzana, din Palestina, care a pătimit în timpul împăratului Maximian (285-305) (sursa: vol. "Viețile Sfinților").
