Șeful Executivului a arătat că, în acest stadiu, nu deține informații suficiente pentru a realiza o analiză de fond a situației și a punctat că faptele reclamate nu au legătură cu exercitarea actualului mandat. Potrivit premierului, acuzațiile sunt raportate la o perioadă situată cu 15–20 de ani în urmă.
„Am avut o discuție în această dimineață cu domnul ministru. Lucrurile de care dânsul este acuzat nu s-au întâmplat în mandatul de ministru. Sunt lucruri care înțeleg sunt de 15–20 de ani în urmă și încerc să-mi evaluez colegii după ceea ce fac în mandatele de ministru”, a declarat Ilie Bolojan, menționând că, de-a lungul timpului, a mai gestionat situații în care membri ai Cabinetului au fost confruntați cu controverse legate de activitatea desfășurată înainte de ocuparea funcțiilor guvernamentale.
Poziția premierului față de acuzațiile de plagiat
În continuarea intervenției sale, prim-ministrul a făcut o delimitare între principiile generale și evaluarea unei situații concrete. Acesta a reafirmat poziția sa constantă în privința plagiatului, dar a subliniat că, în lipsa unor date clare, nu poate formula o judecată asupra cazului specific.
„Plagiatul, în principiu, care este o formă de furt, să ne înțelegem foarte bine, nu este de apreciat și asta e un principiu general pe care l-am susținut întotdeauna. Dar nu am date să judec strict această situație și sigur că eu sper că, într-o formă sau alta, o entitate independentă va certifica dacă acest plagiat este real sau nu”, a afirmat Ilie Bolojan.
Bolojan a băgat vicepremierii în ședință. Tensiuni uriașe, discuții despre buget
Autoritatea publică și impactul acuzațiilor
Ilie Bolojan a atras atenția asupra efectelor pe care acuzațiile de acest tip le pot avea asupra capacității unui demnitar de a-și exercita atribuțiile. Din perspectiva sa, autoritatea asociată unei funcții publice joacă un rol esențial în performanța celui care o ocupă, iar atacurile repetate pot afecta această dimensiune.
„Orice om care ocupă o funcție publică este performant sau nu și în funcție de autoritatea pe care o are. Cu cât cei care ocupă funcții publice sunt mai mult atacați, motivați sau nu, riscul să ne pierdem autoritatea și să nu mai fim performanți este destul de mare”, a spus premierul.
Necesitatea lămuririi rapide a situațiilor de credibilitate
În același context, șeful Guvernului a explicat de ce consideră necesară clarificarea promptă a situațiilor care țin de credibilitatea celor aflați în funcții publice. Potrivit acestuia, lipsa unei clarificări poate împiedica exercitarea eficientă a mandatului.
„Clarificarea oricăror situații de genul acesta este de bun augur, în așa fel încât să conserve credibilitatea unui responsabil, să-și poată exercita autoritatea și să dea rezultate. Că altfel nu mai poți să dai rezultate”, a adăugat Ilie Bolojan, subliniind totodată că persoanele aflate în funcții publice sunt „în serviciul românului”.
Selecția procurorilor-șefi și percepția publică
Întrebat dacă situația creată afectează credibilitatea procesului de selecție a procurorilor-șefi, demarat de Ministerul Justiției, Ilie Bolojan a plasat răspunsul într-un cadru mai larg, care ține de evaluarea politică și de funcționarea Guvernului.
„Aici sunt aspecte care țin de evaluarea personală, de evaluarea politică pe care fiecare partid care susține miniștrii o face, în așa fel încât guvernul să funcționeze pentru a asigura o stabilitate în România”, a declarat premierul.
Încrederea în instituții și regulile procedurale
Ilie Bolojan a mai spus că, în mod normal, procedura inițiată de ministrul Justiției ar trebui să se desfășoare corect și obiectiv, chiar și în condițiile unei încrederi scăzute în instituțiile statului.
„Dacă sunt sisteme care au probleme mari de credibilitate este cel politic, din care fac și eu parte, dar și cel din Justiție, din păcate, are o încredere scăzută în ochii românilor. Ceea ce trebuie să facem este să acționăm în așa fel încât să recâștigăm credibilitatea”, a afirmat premierul.
În completare, acesta a precizat: „Nu o putem face decât dacă organizăm lucrurile cât mai corect posibil, în condițiile date”.
Demisia și limitele deciziei politice
Întrebat în ce situație ar trebui ministrul Justiției să își depună demisia, Ilie Bolojan a evitat formularea unui scenariu precis, arătând că, la acest moment, discuția se bazează pe acuzații.
„În acest moment este o acuzație și, v-am spus, se intră într-o zonă de speculații, de lucruri care se leagă de cronologia datei la care a apărut această informație și așa mai departe, dar asta este situația în momentul de față”, a declarat premierul.
