Noile prevederi stabilesc clar ce obligații există, cine este vizat și ce se întâmplă cu românii aflați peste hotare, fără ca textul legii să introducă automat o mobilizare generală.
Legea promulgată la început de 2026 și domeniul pe care îl reglementează
Legea care actualizează cadrul privind pregătirea populației pentru apărare, cunoscută ca Legea 446/2006, a fost promulgată pe 9 ianuarie 2026. Documentul clarifică cine poate fi instruit în eventualitatea unor situații extreme, dar și ce obligații revin cetățenilor români plecați temporar în străinătate, în special celor pentru care autoritățile nu dețin date actualizate. Textul legal precizează procedurile de chemare și termenele în care persoanele vizate trebuie să reacționeze, astfel încât statul să știe dacă se poate baza pe ele în cazul declanșării unei crize majore.
Fără mobilizare generală și fără serviciu militar obligatoriu
Un element subliniat explicit de lege este absența oricărei prevederi care să impună mobilizarea generală sau reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru întreaga populație. Actul normativ nu conține articole care să indice că toți bărbații urmează să fie chemați sub arme într-un termen scurt. Temeri apărute în mediul online sunt astfel contrazise de formularea exactă a legii, care se concentrează pe actualizarea mecanismelor administrative și operaționale, nu pe recrutarea automată a tuturor cetățenilor.
Actualizarea regulilor într-un context diferit de cel din 2006
Legea 446/2006 a fost adaptată unei realități profund schimbate față de momentul adoptării inițiale. Sistemele de evidență, chemare, instruire și mobilizare sunt regândite pentru un context geopolitic nou, vizibil mai ales după declanșarea invaziei rusești în Ucraina. Noile prevederi țin cont de mobilitatea crescută a populației și de numărul mare de cetățeni români care trăiesc temporar în afara țării.
Românii din străinătate, termen clar de prezentare în caz de stare excepțională
Una dintre modificările esențiale se referă la situația românilor aflați în diaspora. Articolul 8 prevede că, în cazul instituirii stării de asediu, de mobilizare sau de război, cetățenii români cu domiciliul în România, dar plecați temporar în străinătate, au obligația de a se prezenta în țară în termen de 15 zile de la primirea notificării. Prezentarea se face la centrul militar de care aparțin, exclusiv pentru clarificarea situației militare, respectiv dacă au efectuat sau nu stagiul și dacă sunt apți sau inapți.
Producția de arme avansate ia avânt. Negocieri istorice între un gigant american și Armata Română
Cum este transmisă notificarea și cine nu este vizat
Legea explică în mod explicit că notificarea este transmisă printr-o scrisoare trimisă la adresa de domiciliu a persoanei vizate. În situația în care cineva are domiciliul în România, locuiește în străinătate și nu și-a actualizat datele, există riscul de a fi considerat „neprezentat”. Actul normativ precizează, totodată, că nu intră sub incidența acestor obligații persoanele cu domiciliul stabil în străinătate, cetățenii fără obligații militare, precum și cei care nu sunt rezerviști sau încorporabili. Textul se referă strict la „cetățenii cu domiciliul în România, plecați temporar”.
Program de pregătire militară voluntară și remunerația aferentă
O altă noutate introdusă de lege este programul de pregătire militară pe bază de voluntariat. Cetățenii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani pot opta pentru un stagiu de pregătire de până la patru luni. Pentru această perioadă, participanții primesc o remunerație echivalentă cu trei salarii medii brute, aproximativ 27.000 de lei, adică în jur de 5.500 de euro. Legea lărgește sfera de recrutare, incluzând studenți civili pregătiți pentru nevoile apărării, precum și elevi și studenți din structurile militare și de ordine publică.
Amenzi pentru ignorarea ordinelor de chemare
Textul legal stabilește și sancțiuni pentru cei care nu respectă notificările oficiale. Persoanele care ignoră ordinul de chemare și nu se prezintă în termen de trei zile la centrul militar de care aparțin pot fi sancționate contravențional. Legea nu fixează amenzi în sume exacte, ci introduce un sistem bazat pe puncte, similar celui utilizat pentru contravențiile rutiere. Un punct de amendă reprezintă 10% din salariul minim brut pe economie, valabil la momentul aplicării sancțiunii. Pentru ignorarea ordinului de chemare sau a recrutării efective, sancțiunile prevăzute sunt cuprinse între 2 și 6 puncte de amendă.
