Documentul, semnat de președintele ÎCCJ, atrage atenția asupra unor formulări considerate incompatibile cu principiile statului de drept și cu separația puterilor în stat.
ÎCCJ: avertismentul privind pierderea fondurilor europene reprezintă o ingerință
În mesajul transmis premierului, Înalta Curte critică avertizarea potrivit căreia o eventuală decizie de neconstituționalitate privind proiectul de lege al pensiilor magistraților ar putea duce la pierderea unor fonduri europene. Instanța supremă consideră că o astfel de abordare poate fi interpretată ca o presiune asupra Curții Constituționale.
Potrivit ÎCCJ, legătura directă dintre finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență și proiectul de lege aflat în analiza CCR nu este susținută juridic. Instanța subliniază că obligațiile asumate de România în cadrul PNRR au fost deja abordate prin legislația anterioară.
„Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”, spune ÎCCJ în comunicat.
„CCR nu este un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”
În apelul public, Înalta Curte reamintește că rolul Curții Constituționale este exclusiv acela de a garanta supremația Constituției, nu de a evalua consecințe bugetare sau politice. Orice încercare de a lega deciziile CCR de obiective financiare ale Guvernului este considerată o atingere adusă independenței justiției.
Instanța respinge și invocarea articolului 148 din Constituție ca justificare pentru presiuni asupra CCR, subliniind că independența justiției este ea însăși o condiție esențială a angajamentelor europene ale României.
„Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară.
Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia”, a mai comunicat ÎCCJ.
Îngrijorări privind credibilitatea instituțiilor statului
ÎCCJ avertizează că orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să afecteze grav încrederea publică în funcționarea democratică a statului. Într-un stat de drept, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.
Solicitarea adresată premierului
În finalul apelului, Înalta Curte îi cere premierului Ilie Bolojan să reafirme public angajamentul Guvernului față de independența justiției și să evite pe viitor orice acțiune care ar putea fi interpretată ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale.
„Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, conchide ÎCCJ.
Mesajul reprezintă una dintre cele mai ferme poziții publice adoptate de ÎCCJ în raport cu Executivul în ultimii ani, într-un context în care tensiunile dintre instituții revin în prim-planul scenei politice.
