Avertismentele Comisiei Europene pentru România

În cadrul pachetului lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, cele referitoare la România includ: o scrisoare de punere în întârziere privind analizarea regulată a piețelor de telecomunicații relevante, o scrisoare de punere în întârziere referitoare la adoptarea de hărți acustice și de planuri de acțiune pentru zgomotul ambiental, un aviz motivat referitor la transpunerea normelor privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi, un aviz motivat privind transpunerea normelor referitoare la pungile din plastic subțiri utilizate pentru transport și un aviz motivat legat de măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină.

Analize ale piețelor de telecomunicațiilor 

Prima decizie a Comisiei Europene se referă la „Analizarea, la timp, a piețelor de telecomunicații relevante”. Autoritățile naționale de reglementare trebuie să efectueze, la fiecare trei ani, analize ale piețelor de telecomunicații care fac obiectul reglementării UE, în temeiul cadrului juridic actual (Directiva 2002/21/CE), și să notifice Comisiei Europene măsurile corespunzătoare.

Belgia, Ungaria, Irlanda, Polonia, România, Slovenia și Spania nu au informat Comisia în legătură cu analizele lor în acest sens.

Hărți acustice și planuri pentru zgomotul ambiental

A doua decizie a Comisiei Europene se referă la adoptarea de hărți acustice și planuri de acțiune privind zgomotul ambiental. România, Cipru, Germania și Slovenia trebuie să respecte dispozițiile esențiale ale Directivei privind zgomotul (Directiva 2002/49/CE). Acestea prevăd obligația statelor membre de a adopta hărți acustice care să prezinte expunerea la zgomot în aglomerații urbane mai mari, precum și de-a lungul căilor ferate principale, al drumurilor principale și în preajma aeroporturilor mari.
Aceste hărți servesc ulterior ca bază pentru definirea măsurilor din planurile de acțiune privind zgomotul ambiental provocat de traficul rutier, feroviar și aeroportuar, deoarece acesta este a doua cauză de deces prematur, după poluarea atmosferică.

Instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

A treia decizie a Comisiei Europene vizează „Transpunerea normelor privind infrastructura pentru combustibili alternativi”. Potrivit solicitării transmise miercuri de Comisia Europeană, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Lituania, Malta, Polonia, România și Suedia trebuie să transpună integral normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (Directiva 2014/94/UE). Principalul obiectiv al directivei este de a stabili un cadru comun pentru instalarea la scară largă a infrastructurii pentru combustibili alternativi în Europa. Acest lucru este esențial pentru a reduce dependența de petrol a transporturilor, pentru a atenua impactul lor asupra mediului și, prin urmare, pentru a consolida poziția de lider a Europei în combaterea schimbărilor climatice. Directiva stabilește cerințe minime privind construirea de infrastructuri pentru combustibilii alternativi, inclusiv de puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice și de puncte de realimentare cu gaze naturale și hidrogen.

Pungile de plastic 

A patra decizie a Comisiei Europene are în vedere „Transpunerea normelor privind pungile din plastic subțiri”. Comisia a solicitat, miercuri, României și Croației, să finalizeze transpunerea legislației UE în materie de deșeuri în legislația lor națională, respectiv a Directivei (UE) 2015/720 privind pungile de plastic). În vederea soluționării problemelor legate de risipirea resurselor și abandonarea deșeurilor, statele membre trebuiau să adopte, până la 27 noiembrie 2016 măsuri pentru a reduce consumul de pungi din plastic subțiri pentru transport, conform dispozițiilor Directivei pe această temă. Normele prevăd obligația statelor membre de a realiza acest lucru prin stabilirea unui preț pentru pungile în cauză și/sau prin introducerea unor obiective naționale de reducere. Guvernele naționale au la dispoziție o serie de măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord. Printre acestea se numără instrumente economice, cum ar fi taxele sau redevențele. O altă opțiune este introducerea unor obiective naționale de reducere: astfel, statele membre trebuie să se asigure că nu se consumă mai mult de 90 de pungi pe cap de locuitor pe an, până la sfârșitul anului 2019. Până la sfârșitul anului 2025, acest număr trebuie redus până la maximum 40 de pungi de persoană.

Măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină

A cincea decizie a Comisiei Europene vizează „Măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină”.
România a primit, miercuri, un aviz motivat pentru neîndeplinirea obligației de a comunica măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină în conformitate cu normele UE privind calitatea aerului (Directiva 2014/99/UE a Comisiei). Directiva reprezintă un instrument esențial pentru protejarea sănătății umane și a mediului prin limitarea emisiilor de compuși organici volatili din benzină în atmosferă.