Actual· 5 min citire

Anul Nou în lume. Obiceiuri în prima zi din an: petreceri în familie, bătăi în stradă, păpuși arse

Anul Nou în lume. Obiceiuri în prima zi din an: petreceri în familie, bătăi în stradă, păpuși arse

Anul Nou în lume. Obiceiuri în prima zi din an: petreceri în familie, bătăi în stradă, păpuși arse

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 31 dec. 2016, 21:07

Odată ce ceasurile bat miezul nopții, începe sărbătoarea, iar superstițiile legate de începutul de an diferă de la popor la popor. Bătăi în stradă, păpuși arse, pescuit la copcă și veselă spartă de ușă se numără printre obiceiurile adoptate de oamenii din diferite colțuri ale lumii.

Americanii sărbătoresc cu mâncare și băutură din abundență. Șampania, prăjiturile și boabele de fasole sunt considerate norocoase. În plus, campionatul de fotbal american este transmis de televiziuni și mulți oameni preferă să urmărească meciul din seara de Revelion. Cel mai important eveniment al serii este, din 1907, petrecerea din Time Square (New York), la care participă sute de mii de persoane.

În Canada, în special în regiunea Quebec, în ajunul Anului Nou, oamenii merg pe malul râurilor unde fac petreceri și pescuiesc la copcă.

Grecii pun bani în prăjitura tradițională - vassilopitta - și spun că persoana care îi găsește va avea bucurii tot anul, iar copiii așteaptă să primească daruri în ghete de la Sfântul Vasile.

Și în Bolivia sunt puse monede în prăjituri, iar cei care le găsesc vor avea noroc tot anul care vine, conform news.ro.

Francezii mănâncă clătite, iar danezii sparg farfurii de ușile caselor prietenilor și rudelor și sar de pe scaune la trecerea în noul an, pentru noroc.

Irlandezii, pentru a alunga spiritele rele, aruncă în pereți cu pâine. În Scoția, cei care vin în vizită în noul an trebuie să aducă un cadou, în timp ce în Anglia, primul musafir care intră în casă trebuie să fie bărbat, să aducă pâine, băutură și cărbune.

În Țara Galilor, la miezul nopții, ușa din spate a casei este deschisă și imediat închisă, pentru a lăsa anul vechi să iasă și a da afară ghinionul. După a 12-a bătaie a ceasului, ușa din față este deschisă pentru a primi noul an și bucuriile pe care le va aduce.

În Bulgaria, Survaki - nume tradițional dat sărbătorii - este prilej de petrecere. Oamenii poartă haine noi, iar între bucatele tradiționale se află plăcinta cu brânză și răvașe și capul de porc.

Pentru noroc, în Ecuador și Panama, de noul an, sunt arse păpuși din hârtie și fotografii făcute în anul care tocmai se încheie. Într-un mic sat din Peru, oamenii se bat pentru a începe noul an cu toate problemele rezolvate. În Chile se obișnuiește vizitarea cimitirelor, și chiar dormitul în astfel de locuri.

Argentinienii, mexicanii și spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, care reprezintă dorințele puse în ultimele secunde ale anului. Prin acest ritual, spun ei, atrag norocul. Îmbrăcămintea albă este și ea parte din ritual.

Și portughezii au un obicei asemănător. Ei înlocuiesc strugurii cu smochine, iar cele 12 fructe simbolizează tot atâtea dorințe care trebuie puse.

Brazilienii cred că lintea semnifică prosperitate. Astfel, ei pregătesc cu ocazia Anului Nou mâncăruri bazate pe acest ingredient. În ajun, preotese poartă haine în culori alb și albastru și oficiază ceremonii pe apă. O barcă plină cu bijuterii, lumânări și flori este ofrandă pusă pe apa oceanului pentru a aduce sănătate, bogăție și fericire.

În unele țări din America de Sud, lenjeria intimă colorată purtată de Revelion are rol determinant asupra anului care începe. Culoarea roșie înseamnă dragoste, auriul - bogăție și albul - pace.

Italienii mănâncă linte și obișnuiesc să arunci pe fereastră cupa din care au băut șampanie. În regiunea Napoli, pe ferestră se aruncă - de regulă - obiecte vechi, de la mobilier la veselă. Mobilierul vechi este aruncat și în unele țări din Africa de Sud.

Olandezii sărbătoresc ultima zi din an, dau foc brazilor care au fost împodobiți de Crăciun, în timp ce în Elveția și Austria oamenii celebrează ajunul zilei de Sfântul Silvestru, iar belgienii trebuie să aibă asupra lor câte o monedă, pentru un an nou îmbelșugat. Elvețienii mai au un obicei - la începutul noului an, ei pun înghețată pe jos.

Portoricanii aruncă apă cu găleți de la fereastre, pentru a alunga spiritele rele, la fel și thailandezii, iar columbienii poartă valize în la începutul anului, pentru a avea un an plin de călătorii.

În Rusia, în Siberia, oamenii fac baie în lacuri înghețate, în Estonia hrana din belșug reprezintă abundența viitorului an, iar în Finlanda și Germania un experiment ce are la bază cositor topit poate prezice cum va fi noul an. În funcție de ce formă ia cositorul topit pus în apă rece, oamenii își pot da seama cum va fi anul.

În Filipine, forma monedelor este transferată mâncării și accesoriilor. Totul trebuie să fie rotund.

De când au adoptat calendarul Gregorian, în 1873, japonezii merg la templu, se roagă, agață împletituri din sfoară la intrarea în case, zâmbesc și bat clopote de diferite dimensiuni de 108 ori.

Chinezii au un mod unic de a celebra Anul Nou. ”Gung Hay Fat Choy” (The Spring Festival) este cel mai important eveniment în cultura chineză. Noul an este sărbătorit în prima zi din prima lună a calendarului chinez - o combinație între calendarul solar și lunar. Ușile caselor sunt vopsite în roșu, simbolizând fericirea și norocul. Ei ascund toate cuțitele, ca nimeni să nu se taie, pentru că asta ar putea ”tăia” norocul tuturor membrilor familiei în noul an.

Papa Inocențiu al XII-lea a decis, în 1691, ca data de 1 ianuarie să fie prima zi din an. Până la acest moment, Crăciunul era începutul de an, iar la popoarele din emisfera nordică, 1 martie era considerată prima zi.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual