Anticorpi „defecți”, depistați în creierul unor adolescenți, după infectarea cu COVID-19. Tinerii au început să sufere de paranoia și delir. Ce spun specialiștii - STUDIU

Studiu anticorpi COVID
Studiu anticorpi COVID

Situație de-a dreptul îngrijorătoare relevată de rezultatele unui studiu potrivit căruia trei adolescenți au dezvoltat simptome psihiatrice severe precum paranoia, delir și gânduri suicidale în timpul infecției cu COVID-19. Oamenii de știință cred acum că au identificat un posibil declanșator, vorbim despre așa-numiții anticorpi „defecți”, care ar fi atacat din greșeală creierul tinerilor, relatează Live Science. Autorii studiului afirmă că este nevoie de mai multe cercetări pentru a testa această ipoteză.

Cercetătorii au depistat prezența unor autoanticorpi la doi dintre adolescenții care au fost examinați la Spitalul de Pediatrie Benioff al Universitatății Californiei din San Francisco după ce s-au infectat cu COVID-19, în 2020, potrivit unui studiu de caz publicat luni, 25 octombrie, în revista medicală JAMA Neurology.
 
Autoanticorpii au fost prezenți în lichidul cefalorahidian (LCR) al pacienților, lichidul clar și transparent care umple spațiile goale din cutia craniană și măduva spinării. Dar, deși acest tip de anticorpi „defecți” pot ataca țesutul cerebral, cercetătorii consideră că este prea devreme să spunem că acești anticorpi au cauzat în mod direct simptomele dezvoltate de adolescenți. Acest lucru se datorează faptului că mulți dintre anticorpii identificați par să țintească structurile situate în interiorul celulelor, mai degrabă decât cele din ​​exteriorul acestora, a declarat coautorul studiului, Dr. Samuel Pleasure, om de știință și profesor de neurologie la UCSF, într-un e-mail pentru Live Science.
 
„Așadar suspectăm că autoanticorpii Covid”, adică anticorpii care atacă organismul în loc să atace virusul, „indică un răspuns imunitar scăpat de sub control care ar putea duce la apariția simptomelor, fără ca în mod neapărat neapărat anticorpii să producă simptomele direct”, a explicat medicul.

„Așadar, bănuim că fie autoanticorpii COVID” – adică anticorpii care atacă organismul mai degrabă decât virusul – „indică un răspuns autoimun necontrolat care ar putea determina simptomele, fără ca anticorpii să provoace neapărat simptomele în mod direct”, a spus el. "Vor fi necesare studii viitoare pentru a testa această ipoteză și pentru a vedea dacă alți autoanticorpi nedescoperiți vizează structurile de pe suprafața celulelor și astfel provoacă daune directe", a adăugat el.

Rezultatele studiului demonstrează că virusul COVID-19 poate declanșa dezvoltarea de autoanticorpi care vizează creierul, a spus dr. Grace Gombolay, neurolog pediatru la Children\"s Healthcare din Atlanta și profesor asistent la Emory University School of Medicine, care nu a fost implicat în acest studiu nou.

Și asta sugerează, de asemenea, că,  tratamentele care „calmează” sistemul imunitar ar putea ameliora simptomele psihiatrice ale COVID-19, a spus ea, într-un e-mail pentru Live Science.

Ambii aadolescenți cu autoanticorpi Covid au primit imunoglobulină intravenos, o terapie folosit în esență pentru a reseta răspunsul imunitar în cazul afecțiunilor autoimune sau inflamatorii, simptomele lor dispărând parțial sau total după aceea.

Alte virusuri, cum ar fi virusul herpes simplex, pot conduce uneori la dezvoltarea de anticorpi care atacă celulele creierului, declanșează inflamații periculoase și provoacă simptome neurologice, a mai spus Gombolay. „Astfel, este rezonabil să bănuim că o asociere ar putea fi văzută și în COVID-19”.