- Dulciuri
Zahărul rafinat și dulciurile procesate sunt principalii vinovați ai creșterii în greutate și ai apariției unor probleme de sănătate precum diabetul de tip 2, rezistența la insulină, bolile cardiovasculare și chiar anumite tipuri de cancer. Consumul excesiv de zahăr provoacă fluctuații rapide ale glicemiei, ceea ce duce la creșterea senzației de foame și la pofta de alimente nesănătoase, declanșând un cerc vicios de supraalimentare.
De asemenea, zahărul afectează sănătatea pielii, accelerând procesul de îmbătrânire prin glicare, un proces care degradează colagenul și elastina, ducând la apariția ridurilor și pierderea elasticității pielii. În plus, dulciurile procesate conțin aditivi, conservanți și grăsimi trans care cresc riscul de inflamații în organism și afectează echilibrul microbiomului intestinal. Optând pentru dulciuri făcute în casă, avem control total asupra ingredientelor. Putem folosi ingrediente naturale și să ne bucurăm de gustul dulce într-un mod echilibrat, fără să ne afectăm metabolismul sau să favorizăm acumularea kilogramelor în plus.
- Carbohidrați rafinați
Carbohidrații rafinați sunt alimente procesate care au fost private de fibre, vitamine și minerale esențiale, fiind astfel sărace în nutrienți, dar bogate în calorii goale. Printre cei mai comuni carbohidrați rafinați se numără: pâinea albă; produsele de patiserie (croissante, gogoși, prăjituri din comerț); biscuiții și napolitanele procesate; pastele din făină albă; orezul alb; cerealele îndulcite; snacks-urile din făină albă (covrigei, sticks-uri, chipsuri). Consumul acestor alimente duce la creșteri bruște ale glicemiei, urmate de scăderi rapide, ceea ce provoacă senzația de foame la scurt timp după masă și favorizează mâncatul excesiv. În timp, acest tip de alimentație poate duce la rezistență la insulină, creșterea riscului de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și acumularea de grăsime abdominală.
- Sedentarism
Sedentarismul este una dintre principalele cauze ale creșterii în greutate și ale problemelor de sănătate asociate, precum bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și dezechilibrele hormonale. Lipsa mișcării încetinește metabolismul, afectează digestia și contribuie la pierderea masei musculare, ceea ce duce la o ardere mai redusă a caloriilor. Un stil de viață sedentar favorizează acumularea de grăsime viscerală, care este legată de un risc crescut de inflamație cronică și afecțiuni grave, inclusiv hipertensiune arterială și tulburări metabolice. De asemenea, lipsa exercițiilor fizice afectează sănătatea oaselor și articulațiilor, crescând riscul de osteoporoză și dureri cronice.
Legumele cu proprietăți medicinale, pe care trebuie să le plantezi în luna iunie în grădina ta
Continuarea Aici