Ionuţ Moşteanu a subliniat că printre prioritățile sale se numără refacerea rezervei operaționale a armatei. Intenția sa este să propună o serie de schimbări la Legea apărării naționale, dintre care una evidențiază voluntariatul militar.
Un proiect amânat mai bine de trei ani vizează cetățenii dornici să parcurgă patru luni de pregătire militară, devenind ulterior rezerviști și având șansa angajării în structurile armatei.
Măsurile propuse răspund îmbătrânirii actualilor rezerviști.
„Toate ţările europene şi-au schimbat în ultimii ani politica de a-şi pregăti populaţia pentru apărare. Noi avem pentru a treia oară pe circuitul interministerial - că s-au tot schimbat guvernele - două proiecte importante: mai multe modificări la Legea apărării naţionale şi o modificare la Legea pregătirii populaţiei pentru apărare şi vom crea un cadru pentru încă o formă de voluntariat militar, voluntari în termen. Vor fi nişte sesiuni de pregătire de patru luni de zile şi apoi va fi o nouă parte de rezervă pentru Armata Română, pentru că partea de rezervişti a îmbătrânit şi noi ne înzestrăm, ne pregătim”, a declarat Ionuţ Moşteanu.
Trei ani de întârziere în adoptarea proiectului
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO din Bruxelles și a condus Brigada Multinațională Sud-Est Europa, a explicat pentru Adevărul de ce acest proiect are o importanță majoră.
Ministerul Apărării a înaintat încă din 2022 proiectul Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, care prevede: „Pe timp de pace, cetățenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita Ministerului Apărării Naționale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni, în calitate de militar voluntar în termen.”
Voluntarii se bucură de cazare, hrană și o indemnizație lunară, identice cu cele pentru militarii în termen cu gradul de soldat. Centrele militare îi trec în registrul rezervei operaționale.
„Proiectul este înaintat și nu au intervenit schimbări majore de mai bine de 3 ani. În luna mai 2025 s-au făcut 3 ani de zile de când proiectul a fost înaintat. Este o întârziere extrem de gravă”, susține generalul român.
Întârzierea are efect: alternativa voluntariatului putea deja completa sau înlocui rezerviștii care au făcut armata înainte de 2007.
„Noi, din cauza acestor întârzieri, le spun flagrante din punct de vedere al pachetului legislativ privind refacerea rezervei operaționale a Armatei Române pe principiile voluntariatului, avem o rămânere în urmă serioasă, pentru că cei din rezerva operațională, cei care au fost în stagiu militar până în 2007, în următoarea perioadă de timp, și nu mai mult de un termen mediu, ies din rezerva operațională din cauza vârstei. Ei nu vor mai fi păstrați în evidența militară. Ei trebuie înlocuiți”, detaliază Bălăceanu.
Posibilitatea revenirii serviciului militar obligatoriu
În eventualitatea în care completarea rezervei nu se realizează prin voluntariat, măsuri drastice pot fi luate.
„La un moment dat, va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu”, arată generalul.
Funcționarea oricărei armate depinde de existența unei rezerve, precizează el, iar contextul actual întăreşte această perspectivă.
„Ne-o demonstrează și conflictul din Ucraina, și situaţia din Israel și mai avem și alte exemple”, detaliază analistul.
În paralel, Ungaria și Polonia au atras populația prin forma de voluntariat, construind forțe teritoriale alcătuite din rezerviști.
„Au constituit un comandament al forțelor teritoriale care este format din luptători rezerviști pe baza voluntariatului”, a precizat generalul.
Pașii rămași pentru implementarea legii
Legea pentru pregătirea populației pentru apărare așteaptă avizele, guvernul și, ulterior, Parlamentul. Odată adoptată, va opera în paralel cu Legea 270/2015, referitoare la statutul rezervistului voluntar.
„Apoi Ministerul Apărării să aplice legea concomitent cu aplicarea de legii rezervistului voluntar”, arată Bălăceanu.
Prin ambele căi legislative, completarea rezervei operaționale se va realiza, oferind structurilor militare resursa necesară pentru orice eventualitate.
În scenariul unui conflict, acești rezerviști vor fi cei care vor suplimenta unitățile militare, în funcție de repartiția stabilită.
Ce spune Ilie Bolojan despre stagiul militar obligatoriu în România
