O analiză de lungă durată, bazată pe observații din satelit și măsurători hidrologice pe ultimii 20 de ani, arată că rezervele de apă dulce, atât subterane, cât și de suprafață, scad într-un ritm fără precedent, potrivit The Guardian.
Fenomenul nu mai este o simplă proiecție climatică, ci o realitate confirmată la scară europeană. Valurile de căldură tot mai dese, lipsa ploilor și creșterea constantă a consumului pun presiune simultan pe resursele care se refac greu. Secetele prelungite au diminuat capacitatea solului de a reține apa, iar perioadele ploioase scurte nu mai reușesc să compenseze pierderile.
România, sub „stres hidrologic accentuat”
Zone întinse din centrul, sudul și estul continentului intră în categoria regiunilor cu stres hidric accentuat. Cele mai recente hărți climatice includ România într-o zonă roșie din acest punct de vedere. Sudul și estul țării sunt deja afectate constant, iar fenomenul începe să se extindă și spre centrul țării.
În România, ca și în alte părți ale Europei, impactul este vizibil. Dunărea se confruntă cu debite constant sub media sezonieră, afectând transportul naval și producția hidroenergetică. Agricultura este printre sectoarele cele mai vulnerabile, din cauza dependenței de precipitații și a modernizării lente a sistemelor de irigații.
