Săptămâna viitoare aduce schimbări semnificative în regimul hidrologic al României. În timp ce Dunărea va continua să crească în aval de Porțile de Fier, râurile interioare se vor umfla sub efectul combinat al ploilor și al topirii zăpezii, existând riscul apariției unor inundații locale și viituri rapide.
Dunărea și râurile interioare: Debite în urcare
Hidrologii estimează că fluviul va menține o tendință ascendentă, depășind valorile medii pentru luna februarie. În paralel, pe majoritatea râurilor din țară, debitele medii zilnice vor fi în creștere. Această evoluție este cauzată de precipitațiile prognozate, dar și de cedarea apei din stratul de zăpadă.
Singurele excepții notabile sunt cursurile de apă din bazinele Siret și Prut, unde debitele vor rămâne relativ constante în prima parte a intervalului.
Pericol de inundații locale și viituri rapide
INHGA avertizează asupra posibilității apariției unor scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie.
În prima parte a săptămânii: Riscul este concentrat pe râurile mici din sudul și sud-vestul țării.
În a doua parte a săptămânii: Pericolul de viituri rapide și inundații locale se extinde la nivelul întregii țări.
Dinamica ghețurilor pe râuri
Formațiunile de gheață (poduri de gheață, năboi, sloiuri) vor avea o evoluție oscilantă. În prima etapă, acestea se vor extinde și intensifica, în special pe râurile din estul țării. Ulterior, pe măsură ce temperaturile și debitele cresc, ghețurile vor începe să se restrângă și să se diminueze, însă procesul poate favoriza blocaje de ghețuri pe râurile de munte din nordul și centrul țării.
Radiografia bazinelor hidrografice pentru februarie 2026
Regimul hidrologic general se va situa între 50% și 80% din mediile multianuale, însă există diferențe regionale majore:
Zone cu debite mari (80-100%): Vișeu, Iza, bazinele superioare ale Oltului, Bistriței, Trotușului și Ialomiței.
Valori peste medie: Se vor înregistra exclusiv în bazinul superior al Jiului.
Zone deficitare (30-50%): Crasna, Barcău, Crișurile, Râmnicu Sărat și râurile din Dobrogea.
Cea mai critică situație: În bazinul Bârlad, unde debitele vor rămâne extrem de scăzute, sub 30% din media normală.
