La Baza Deveselu, unde funcționează sistemul Aegis Ashore, Armata SUA a ridicat nivelul de securitate la starea „BRAVO”, măsură aplicată tuturor bazelor americane la nivel global în contextul riscurilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Autoritățile române au transmis însă că, potrivit datelor existente, nu există o amenințare militară directă asupra teritoriului național, situația fiind monitorizată permanent.
România, între relații diplomatice și realități strategice
Deși România nu se află în primul cerc al statelor pe care Teheranul le-ar putea viza ca represalii pentru prezența bazelor americane, există elemente care o plasează pe harta strategică. În vara anului trecut, Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu a fost utilizată de americani în cadrul operațiunii Midnight Hammer, desfășurată împotriva unor instalații nucleare iraniene, după ce președintele american Donald Trump a autorizat atacul pe 22 iunie 2025.
Chiar dacă România a menținut tradițional relații diplomatice bune cu Iranul și nu este percepută drept un adversar direct, scenariile militare sunt analizate în cheia riscurilor ipotetice. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, explică ce capacități reale de apărare are țara noastră.
Ce rachete ar putea folosi Iranul
Potrivit generalului, arsenalul iranian include în principal rachete cu bătaie scurtă și medie.
„Iranienii au rachete cu bătaie scurtă până în 1.000 km majoritatea și o parte cu bătaie până în 2.000 km. Sunt ideale pentru interceptarea cu sistemele Patriot sau sistemul francez din Capu Midia, MAMBA, al francezilor. Însă noi trebuie să facem și o altă analiză a bătăii la care ajung aceste rachete, pentru că nu sunt multe care ar atinge teritoriul României și mai ales capitala și scutul de la Deveselu. Ar trebui să se apropie cu instalațiile de lansare de granița cu Turcia. Ar trebui să survoleze teritoriul Turciei și după aceea spațiul aerian, sigur, internațional, Marea Neagră și intrarea în spațiul aerian al României”, spune generalul.
El atrage atenția și asupra faptului că sistemul antirachetă al NATO depinde de radarul amplasat în Turcia.
„Radarul pentru sistemul de apărare antibalistic al NATO — pentru că vorbim de un sistem american, este deservit de americani, dar este pentru apărare la nivel NATO — radarul este dislocat în Turcia. Ca să facem operativ sistemul din România, Deveselu, din Polonia, plus cele patru distrugătoare din portul Rota din Spania, ar trebui în primul rând să anihilezi radarul din Turcia. Dar vedem noi un atac iranian asupra radarului dislocat pe teritoriul Turciei? Nu și nici nu cred că va exista așa ceva. Iar turcii au și capabilități de interceptare a rachetelor balistice cu bătaie scurtă și medie. Ca atare, răspunsul este: da, avem capabilități pentru combaterea rachetelor iraniene”, mai spune generalul.
„Nu ne apără scutul, noi apărăm scutul”
Generalul Bălăceanu subliniază un aspect esențial legat de rolul sistemului de la Deveselu.
„Nu ne apără scutul, este, de fapt, exact invers. Noi apărăm scutul de la Deveselu. El este destinat pentru rachete balistice intercontinentale, pe care iranienii încă nu le au”, afirmă acesta.
Pentru rachetele cu rază scurtă și medie, România se bazează pe alte sisteme.
„Sistemele Patriot, respectiv sistemul francez SAMP/T, este destinat pentru rachete balistice și de croazieră, dar acum vorbim de cele balistice cu bătaie scurtă, până în 1.000 de kilometri, medie, până în 3.000 de kilometri, și cred că și pentru cele intermediare, bătaie între 3.000 și 5.000 de kilometri, pe care iranienii nu le au. Și când mă refer la MAMBA, este o denumire neoficială, restul este SAMP/T. Acestea sunt suficiente pentru a face față unui ipotetic atac”, consideră generalul.
Amenințarea prin proxy și lecțiile trecutului
În scenariul unui atac indirect, prin intermediul unor celule teroriste, rolul principal revine serviciilor de informații.
„SRI-ul este într-o stare de alertă, se pare că de precauție, și sunt deținătorii informațiilor. Ei trebuie să contracareze dacă sunt asemenea celule prezente pe teritoriul României, pentru că în lupta antiteroristă informația înseamnă puterea. Și dacă ai informația, poți să dejoci un eventual atac terorist”, mai spune el.
Generalul amintește însă că niciun sistem nu este perfect, iar istoria a demonstrat acest lucru, inclusiv prin atacurile din 11 septembrie 2001 din Statele Unite sau prin evenimentele din 7 octombrie 2023 din Israel.
„Niciun sistem nu este infailibil: nici de apărare antiaeriană, nici antirachetă, nici antidrone, nici privitor la serviciile de informații. Depinde de proporția eșecului. Una este să ai capabilități de interceptare la peste 95%, vezi Iron Dome, vezi David's Sling, vezi Arrow 3, și alta este să ai capacități de interceptare la 60% sau 70%. E o diferență majoră”, explică generalul.
Ce alte arme are România
Pe lângă bateriile Patriot PAC-2 și PAC-3, România dispune de o serie de sisteme complementare.
„Este în devenire, însă avem mijloace de combatere în acest moment, inclusiv a dronelor. Avem instalații Gepard, avem tunuri Oerlikon 2x35 mm, avem sisteme antibruiaj și debruiaj, avem rachetele OSA, care sunt mult folosite în Ucraina împotriva dronelor Shahed-136. Mă rog, era o întrebare dacă nu am livrat cumva OSA către Ucraina... Avem mitralierele antiaeriene de pe navele Flotilei de Dunăre. Ucrainenii folosesc masiv mitraliere antiaeriene ca să combată dronele Shahed. Și în dezvoltare avem programele: avem rachete antiaeriene Chiron, cumpărate de la sud-coreeni, urmează să primim Mistral și urmează să primim sistemul israelian pe toate gamele: Short Range, Very Short Range... de tip Spyder”, explică generalul Virgil Bălăceanu.
În ceea ce privește calendarul de operaționalizare, acesta adaugă:
„Mistral ar trebui să completeze cât mai repede, că este acordul semnat și intră în programul respectiv. Referitor la sistemul israelian Spyder, produs tot de Rafael care produce și Iron Dome, nu cunosc clauzele contractuale, dar probabil în următorii 3 până la 5 ani ar trebui să avem sistemele operaționale. Știu că sunt 18 sisteme VSHORAD, 18 sisteme SHORAD și 18 sisteme combinate”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.
