Coronavirus - România: 19907 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

A venit iar Crăciunul. De ce Nașterea Domnului este sărbătorită în două luni diferite

Monday, 06 January 2020, 18:42 Sursă: crestinortodox.ro, UAR, uniuneaarmenilor.ro

Crăciunul pe stil vechi 2020. În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruși lipoveni și sârbi. În această perioadă sărbătoresc Crăciunul credincioșii ortodocși de rit vechi – rușii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii și sârbii din Banat.

La lipoveni de exemplu, pe 6 ianuarie este Ajunul cel sobru, in care se tine "sacelnic" - post negru. Staroverii merg la biserica la slujba de pranz, la vecernie, si apoi la slujba de noapte.

În urmă cu aproape un secol, bisericile ortodoxe din Ierusalim, Rusia, Georgia, Serbia şi Bulgaria au înglobat majoritatea credincioşilor ortodocşi care sărbătoresc Crăciunul în fiecare an în data de 7 ianuarie.

Restul bisericilor ortodoxe respectă calendarul gregorian.

Crăciunul pe stil vechi 2020. Potrivit istoricilor, data sărbătoririi Crăciunului este oarecum relativă, având în vedere că în timpul vieţii lui Iisus evreii foloseau calendarul lunar, care de multe ori este greu de potrivit cu ulterioarele calendare solare.

Crăciunul pe rit vechi. De ce Nașterea Domnului este sărbătorită în două luni diferite

Crăciunul pe stil vechi 2020. Crăciunul pentru creștinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor,- de 365 zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferență de zece zile între aceste două sisteme, și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar.

După această constatare, s-a simțit nevoia de îndreptare a lor și a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împaratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adoptă sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian”. Acest calendar a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole. Și tot de calendarul iulian s-au servit și Șfinții Părinți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paștilor.

Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile și 6 ore și cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute și 46 secunde rezultă anual o diferenta de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei zile (cu cât a rămas în urma calendarul iulian).

Astfel că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocţiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 î.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paștilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocțiul de primavără.

Crăciunul pe stil vechi 2020. Specialiștii astronomi au constatat că, și după aceea, din 123 în 123 de ani echinocțiul de primavără retrogradează cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învățații vremii – în Răsprit ca și în Apus – au sesizat faptul și au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a facut o reforma, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

Crăciunul pe stil vechi 2020. Congresul de la Constantinopol 1923

Cu toate că în anul 1923, la un congres ținut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunțe la calendarul iulian și să adopte calendarul gregorian, data Paștilor se calculează încă pe baza calendarului iulian, în care echinoctiul de primavără are loc cu 13 zile mai târziu. De aici neconcordanţa cu data Paștelui din Biserica Catolică.

Între timp, s-a constatat de către astronomi că și între calendarul gregorian din 1582 și cel astronomic există o diferență anuală, diferență care, la 3500 de ani, ar face ca și calendarul gregorian să rămână în urmă cu o zis și o noapte.

Crăciunul pe stil vechi 2020. Calendarul ortodox, îndreptat în 1924, va ţine seama și de această diferență

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat, ca: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, precum și Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului, care se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Paștile și toate sărbătorile după vechiul calendar, adică după „stilul vechi”.

Crăciunul 2020. Armenii ortodocși sărbătoresc pe 6 ianuarie Crăciunul, odată cu Boboteaza, potrivit primului calndar creștin. Mâine, pe 7 ianuarie, este prima zi de Crăciun pentru armeni. Potrivit traditiei initiale a  crestinismului, Iisus Hristor a fost botezat dupa 33 de ani, in aceeasi zi in care s-a nascut - adica la 6 ianuarie.

Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România, explică în detaliu de ce serbează Crăciunul diferit de români. „Adesea, datorită faptului că poporul armean sărbătoreşte Crăciunul după Anul Nou, se consideră că această se datorează utilizării de către armeni a calendarului iulian. Acest lucru nu corespunde adevărului, dat fiind că armenii utilizează calendarul gregorian, dar sărbătoresc Crăciunul pe 6 ianuarie, în aceeaşi zi cu Bobotează, în timp ce creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie şi Bobotează pe 19 ianuarie. În fapt, sărbătorind Crăciunul şi Bobotează în aceeaşi zi, pe 6 ianuarie, armenii păstrează tradiţiile iniţiale ale creştinismului. Sarbatorind Craciunul si Boboteaza in aceeasi zi, pe 6 ianuarie, armenii pastreaza traditiile initiale ale crestinismului. Data sarbatorii Nasterii Domnului a fost modificata in Imperiul Roman, dupa acceptarea crestinismului printre religiile imperiului de catre imparatul Constantin (Edictul din Milan, anul 313 al erei crestine). Impreuna cu Biserica Ortodoxa Apostolica Armeana, exista o seama de alte Biserici Ortodoxe Orientale, asa-numite ne-Chalcedoniene, care pastreaza aceeasi traditie a sarbatoririi Craciunului pe 6 ianuarie, odata cu Boboteaza: Biserica Egipteana Copta, Biserica Ortodoxa Etiopiana si cea Eritreeana, Biserica Ortodoxa Siriaca precum si Biserica Ortodoxa Malankara din India”, scrie Varujan Vosganian pe Facebook.

Sursa

 

Alte articole din: ACTUAL
Adaugă părerea ta
Alte articole din: ACTUAL