Mircea Dumitru a precizat, la conferință de presă organizată de Ministerul Educației și Uniunea Arhitecților din România cu prilejul prezentării obiectivelor protocolului de colaborare privind inițierea unui proiect-pilot de modernizare a infrastructurii educaționale preuniversitare din mediul rural, că alte 16.129 de clădiri de învățământ nu fac obiectul autorizării privind securitatea la incendiu și numai 3.109 de astfel de clădiri dețin această autorizație.
Cât privește autorizația sanitară de funcționare, ministrul a spus că, dintre cele 27.210 de clădiri de învățământ, un număr de 5.451 nu dețineau această autorizație (dintre care 1.754 clădiri de grădinițe, 3.002 școli și 695 de licee).
În studiul menționat au fost luate în calcul 18.235 de unități de învățământ preuniversitar de stat, din care 8.222 de grădinițe, 8.446 de școli și 1.567 de licee, cu un total de 27.210 clădiri de învățământ.
"În luna august, Administrația Prezidențială — a fost prezent chiar președintele României, domnul Iohannis — a cerut Ministerului Educației, Ministerului de Interne și MDRAP să prezinte o situație la zi a tuturor clădirilor în care funcționează școli. Care sunt clădirile care au apă, autorizație de funcționare de la ISU și de la autoritățile sanitare și care nu au. La momentul acela, statisticile de la MENCS, MAI și de la MDRAP erau diferite complet. E foarte important să fim pe aceeași pagină, adică să știm unde anume trebuie intervenit și de ce. S-a lucrat enorm în aceste luni, cu toate aceste ministere, împreună cu Administrația Prezidențială, ca să avem totuși o hartă la zi, un inventar la zi al clădirilor în care funcționează școli etc. și unde anume este nevoie de intervenție", a explicat Dumitru, citat de Agerpres.
El a adăugat că aceste intervenții nu trebuie făcute "rapsodic", numai pentru a răspunde presei, în fiecare toamnă, despre ce s-a mai întâmplat cu aceste autorizații. "O astfel de problemă se poate rezolva într-un număr de ani, dacă există un efort concertat din partea tuturor acestor instituții importante și din partea autorităților locale", a spus Dumitru.
În context, arhitectul Gheorghe Pătrașcu, secretar de stat în MENCS, a menționat că se impune elaborarea unui proiect pe termen lung, având ca obiectiv principal ca în 5-6 ani toate școlile să ajungă la un standard.
"Le dai măsuri anuale care trebuie susținute financiar din bugetul local sau central, decât să vii în fiecare an, la 5-6 luni, și să constați că lucrurile nu s-au mișcat. De ce nu au nevoie de autorizații unele clădiri? Pentru că se consideră că numai din momentul în care a apărut actul normativ devine obligatorie procedura de autorizare. Pompierii fac programe de educație în școli, mai ales după tragedia de la Colectiv, iar în domeniul sanitar cred că trebuie o negociere și o înțelegere mai profundă din partea celor din Ministerul Sănătății, pentru că nu se poate merge numai pe coerciție și pe obligații", a susținut Pătrașcu.
Cu același prilej, au fost prezentate obiectivele protocolului de colaborare MENCS-UAR privind inițierea unui proiect-pilot de modernizare a infrastructurii educaționale preuniversitare din mediul rural, cât și volumul "Tendințe contemporane în arhitectura pentru educația preuniversitară", coordonat de Augustin Ioan.
Potrivit lui Pătrașcu, proiectul-pilot se va derula pe perioadă de patru luni și vizează 15 unități de învățământ, selectate dintr-un număr de aproximativ 100 de propuneri venite din teritoriu, unde se intervine din punct de vedere tehnic, fie că e vorba de construcții noi sau de alte tipuri de intervenție. Pe de altă parte, plecând de la aceste exemple, se extrag concluzii care vor sta la baza metodologiei și a planului de acțiune care vor putea fi folosite la nivel național.
