Guvernul a hotărât să lase următorului Executiv posibilitatea de a decide asupra măsurilor fiscale pe care vrea să le ia, inclusiv în privința majorării salariului minim, pe care a decis să-l mențină la nivelul acestui an, în caz contrar salariile s-ar fi înjumătățit.
"Ordonanța de Urgență stabilește că în anul 2017 drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar sunt menținute la nivelul aferent lunii decembrie 2016, nivel care include toate majorările salariale aprobate în decursul acestui an și devenite aplicabile după publicarea lor în Monitorul Oficial", se arată în comunicatul de presă al Executivului, citat de Mediafax.
Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a explicat de ce Guvernul a procedat la o prorogare termenului de implementare a măsurilor referitoare la salariul minim și menținerea acestuia la 1250 de lei, riscul în lipsa prorogării fiind diminuarea salariilor bugetarilor.
"Trebuie să facem câteva prorogări pe această lege , altfel salariile ar scădea, deoarece în 284 salariul de referință este de 600 de lei, iar salariile în sectorul public sunt calculate coeficient aplicat la suma de 600 de lei. Deci dacă nu prorogam (legea – n.r.) 284, atunci foarte multe salarii s-ar înjumătăți", a precizat Dragu.
Potrivit Legii 284/2010, salariile din sistemul bugetar se calculează la nivelul salariului minim din acel an, care era de 600 de lei. Prevederile acestei legi au fost prorogate începând cu anul 2010 până în prezent.
Dacă Guvernul Cioloș nu ar fi prorogat joi prevederile acestei legi, toate salariile pentru anul 2017 ar fi fost calculate funcție de salariul minim de 600 de lei și nu de 1250, cât este în prezent.
Executivul a decis, tot joi, prorogarea cu două luni a implementării unor măsuri fiscale.
"În această ordonanță de urgență este vorba de prorogarea unor acte normative care au fost aprobate în anii trecuți, în general înainte de criză, ele au fost în fiecare an amânate la implementare, au fost prorogate o data cu legea bugetului. În acest an, pentru că bugetul ar putea să vină deja în luna ianuarie atunci luăm această măsură de a amâna implementarea măsurilor aferente, practic lăsăm posibilitatea viitorului Guvern să își aplice politicile economice și sociale așa cum le consideră de cuviință", a mai spus Anca Dragu.
Ea a mai precizat că Executivul a prorogat și unele măsuri referitoare la neacordarea de premii, tichete de masa, tichite cadou, vouchere de vacanță, indemnizație de ieșirea la pensie sau trecerea în rezervă sau retragere, menținerea la nivelul acordat pentru luna decembrie 2016 a indemnizațiilor de care beneficiază unele categorii de persoane, cota de contribuție la Pilonul II de pensii la nivelul anului 2016 . precum și decontarea a numai 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple pentru magistrați și revoluționari.
Potrivit ministrului Finanțelor, Guvernul a mai prorogat până la finalul lunii februarie 2017 prevederilor din Legea educației, conform cărora educației îi va fi alocat un buget de 6% din PIB , iar cercetării 1% din PIB.
"Neadoptarea acestor măsuri pe care le-am inclus în acest act normative ar genera un impact de circa 49,1 miliarde lei, reprezentând 6,08% din PIB pentru 2017", a mai spus Dragu.
Ministrul Finanțelor a anunțat cu nu au fost prorogate prevederile Codului Fiscal.
La rândul său, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat că Executivul a creat spațiul pentru ca politica următorului Guvern să poată fi îndeplinită.
"Este vorba de faptul că o prorogare de doar o lună, în condițiile vacanței parlamentar, ar fi putut pune în pericol capacitatea de a se adopta o ordonanță de urgență de către următorul guvern. Două luni înseamnă exact timpul pe care ar putea să-l folosească orice guvern ar fi instalat, presupunând că s-ar instala un pic mai târziu. Dacă următorul guvern se instalează mai devreme va putea da o ordonanță de urgență mai devreme decât acest interval", a punctat Pîslaru.
