„Perioada de creştere puternică însoţită de inflaţie scăzută de care regiunea s-a bucurat în ultimii ani se apropie acum de final“, spune Liam Carson, analist la Capital Economics. „Se pare că 2017 ar putea fi anul de creştere maximă pentru Polonia, Ungaria şi România“.
Constrângeri legate de capacitate stau în calea fostului Est comunist al UE care are un PIB combinat de aproximativ 1.000 miliarde de dolari. Un potenţial deficit de forţă de muncă se numără printre semnele că volumul de resurse neutilizate este zero, iar orice noi stimulente ar putea intensifica riscurile inflaţioniste într-o perioadă în care raliul materiilor prime împinge deja preţurile în sus.
Comisia Europeană a estimat săptămâna trecută că ritmul de creştere a economiilor Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Sloveniei va încetini anul viitor, accelerând numai marginal în Cehia.
Guvernele s-au bazat pe politici fiscale şi monetare relaxate pentru a-şi impulsiona economiile, care au resimţit anul trecut restrângerea subvenţiilor UE. Măsurile au impulsionat cheltuielile consumatorilor şi au contribuit la reducerea diferenţei faţă de ţările vest-europene mai bogate.
Însă riscul creării de dezechilibre împinge băncile centrale să pregătească terenul pentru politici mai restrictive, chiar în condiţiile în care politica fiscală devine mai aspră şi generează presiuni suplimentare asupra creşterii.
Fondul Monetar Internaţional a îndemnat recent autorităţile să se pregătească pentru retragerea stimulentelor. Economiile din toate ţările est-europene membre ale UE, cu excepţia Estoniei, au funcţionat la sau peste capacitatea maximă, potrivit estimărilor fondului, creându-se astfel premisele unei posibile creşteri a inflaţiei.
Detalii pe ZF
