Curtea Constituțională a României a admis astăzi sesizarea ICCJ, iar Statutul Magistraților, prima lege a Justiției, a fost declarată neconstituțională. Concret, decizia a fost dată pentru stabilirea erorii judiciare. Astfel, legea se întoarce în Parlament, la Comisia Specială pentru Legile Justiției. Este deja a doua oară când această lege se întoarce în Comisia Specială. ÎCCJ susținea în sesizare că textul din lege cu privire la eroarea judiciară este lipsit de claritate și conduce la confuzii în interpretarea și aplicarea legii. Celelate sesizări, pentru legea 304 și legea 317 au fost declarate ca inadmisibile. Astfel, cele două ar urma să meeargă la promulgare.
Curtea Constituțională a României a discutat joi sesizările formulate de PNL, USR și Înalta Curte de Casație și Justiție privind modificările aduse legilor Justiției.
Potrivit informațiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a ședinței de plen de joi se află obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea legilor nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, obiecții formulate de un număr de 89 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, dar și obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. privind noțiunea de eroare judiciară din Statutul Magistraților.
Ce sesiza ICCJ
În urma deliberărilor, judecătorii au admis sezizarea făcută de ICCJ la Statutul Magistraților.
În sesizarea trimisă la CCR, Instanța supremă susține că prevederile art. I pct. 57, art. 42 alin. (2) din legea criticată încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5), art. 41 alin. (1), precum și art. 125 din Constituția României, în sensul că noțiunea de "inapt", ce nu este definită în contextul unei evaluări specifice activității desfășurate de judecător sau procuror, ar putea afecta nu doar dreptul la exercitarea funcției de judecător sau procuror, ci și exercitarea dreptului la muncă, corespunzător pregătirii profesionale a acestuia.
ÎCCJ susținea în sesizare că textul din lege cu privire la eroarea judiciară este lipsit de claritate și conduce la confuzii în interpretarea și aplicarea legii.
De asemenea, ÎCCJ mai arată în sesizare că dispozițiile art. I pct. 152, cu referire la art. 96 alin. (3) și alin. (8) teza I sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, "prin conținutul lor neclar și confuz".
În opinia judecătorilor, aceste prevederi sunt o derogare de la dispozițiile art. 52 alin. (3) din Constituție, care asigură un echilibru perfect între necesitatea asigurării cadrului legal și instituțional al funcționării unei justiții independente - ca premisă fundamentală a existenței statului de drept și democratic - și drepturile persoanei care a avut de suferit în urma săvârșirii unei erori judiciare, "instituind în sarcina magistraților o răspundere materială ce depășește granițele trasate de acest articol".
Instanța supremă consideră că formulările "încălcarea drepturilor fundamentale absolute" și "drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei", care au fost raportate din perspectiva tehnicii legislative folosite la noțiunea de eroare judiciară, "sunt de așa natură încât, pe de-o parte, creează confuzii cu privire la sfera examinării acestora în condițiile unei situații concrete, iar, pe de altă parte, nu sunt previzibile"
Ce au depus USR și PNL
Parlamentarii PNL și USR au depus pentru a doua oară sesizare la Curtea Constituțională privind legile Justiției, după ce Legislativul le-a modificat în urma deciziei CCR.
Documentul este împărțit în trei sesizări, pe fiecare lege.
În sesizarea referitoare la modificarea Legii 303/2004 privind statutul magistraților, semnatarii susțin că Parlamentul și-a depășit limitele stabilite prin Decizia Curții nr. 45/2018, modificând și alte dispoziții, care nu se află în legătură indisolubilă cu prevederile declarate neconstituționale.
Conform sursei citate, prevederile regulamentare încălcate, art. 134 din Regulamentul Camerei Deputaților și art. 149 din Regulamentul Senatului, conțin dispozițiile exprese referitoare la competența exclusivă de dezbatere și adoptare a raportului de specialitate în procedura de reexaminare după declararea ca neconstituțională a unei legi.
"Nu există niciun text regulamentar derogatoriu de la aceste norme regulamentare cu caracter imperativ. Mai mult, menționăm că niciun obiectiv din cele prezentate în art. 1 al Hotărârii Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției nu prevede competența acestei comisii de a dezbate și adopta un raport cu privire la legea de modificare a Legii nr. 303/2004 în procedura de reexaminare. Suntem în situația încălcării evidente a principiului legalității derivat din (...) Constituție, potrivit căruia 'în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", deoarece dispozițiile regulamentelor parlamentare au caracter infraconstituțional, fiind aplicabilă, de-a întregul, obligația constituțională evidențiată anterior. Termenul de 3 zile între data distribuirii raportului și data dezbaterilor (...) nu a fost respectat", se spune în document.
Sesizarea la Curtea Constituțională cu privire la modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară reclamă în principal încălcarea art. 1 alin. (5) și a art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție.
"Faptul că Parlamentul a înființat o Comisie comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției și faptul că în această Comisie se dezbat legi de modificare și completare a Legii nr. 303/2004, 304/2004 și 317/2004 nu se poate constitui într-un argument pentru a justifica adoptarea de amendamente de corelare între dispozițiile celor trei legi de modificare și completare, corelările putând fi realizate numai cu dispoziții din fondul activ al legislației. Numai o astfel de interpretare poate să fie acceptată prin raportare la competența Curții Constituționale de a verifica constituționalitatea legilor adoptate de Parlament (...). Or, în acest caz, respectarea de către Parlament a Constituției, a supremației sale și a legilor presupune raportarea la acele legi care sunt în vigoare, nu la acelea care nu au parcurs tot procesul legislativ, nefiind promulgate de președintele României", se mai arată în document.
În sesizarea cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, PNL și USR sesizează faptul că nu a fost respectată competența exclusivă a comisiilor permanente în procedura specială de reexaminare după controlul de constituționalitate, așa cum este prevăzut în regulamentele celor două Camere.
