După ce timp de secole oamenii au mâncat grăsime animală, de câteva decenii uleiul de palmier este omniprezent în farfuriile noastre. Se pare că această "invazie" are la bază doar costurile, acesta nefiind și un produs bun pentru organism. Uleiul de palmier este lider mondial la consum, fiind prezent în foarte multe produse cum sunt margarina, biscuiții, cerealele pentru micul de dejun, înghețata, dulciurile, săpunul, cosmeticele și multe alte produse, sub denumirea de "ulei vegetal". Se găsește și în magazine, la bidoane de 2-3 litri, fiind preferat uleiului clasic fiindcă este mai ieftin. Uleiul de palmier se mai folosește și pe post de combustibil alternativ în industria transportului.
Costurile producției uleiului de palmier sunt mai mici decât în alte cazuri, după cum se poate observa. Randamentul la hectar este de câteva ori mai mare față de alte plante. Astfel, pentru a obține 10 tone de ulei e nevoie de 1,2 hectare de palmieri, 6 hectare de răpiță sau floarea soarelui și 8 hectare de măslini. Nimic mai simplu!
Conform Mihaelei Bilic, un reputat nutriționist, uleiul de palmier nu este chiar bun pentru consumul alimentar. Deși este vegetal, este mai bogat în grăsimi saturate decât untul sau alte grăsimi de origine animală. Uleiul de palmier conține un acid gras numit palmitic. Faceți o comparație: untul are 30% acid palmitic, carnea roșie 20% în timp ce uleiul de palmier conține 45%! Uleiul de palmier este de asemenea foarte bogat în acizi de tip Omega 6 a căror prezență în organismul uman duce la artrită și chiar cancer de prostată și cancer mamar.
Ceea ce urmează mai jos vă va face să vă gândiți dacă vreodată veți mai cumpăra produse care conțin ulei de palmier. Producția uleiului de palmier este o adevărată catastrofă ecologică.
Palmierul este originar din vestul Africii, unde era cultivat în mod tradițional pentru hrană, fibre vegetale și în scop medical. Datorită creșterii cererii de ulei de palmier care s-a intensificat începând cu anul 1970, cultivarea palmierului a început să se facă pe scară largă.
Principalele țări care produc astăzi ulei de palmier sunt Malaiezia și Indonezia, unde se concentrează 86% din producția mondială. Din acest motiv au fost distruse 3,5 milioane de hectare de păduri în ultimii 15 ani.
Insulele Borneo și Sumatra sunt printre regiunile cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă, dar și cel mai grav afectate de defrișări în favoarea palmierilor de ulei. Aici cresc peste 20.000 specii de plante, 3.000 specii de arbori și se întâlnesc circa 300.000 specii de animale. Printre animalele aflate pe cale de dispariție sunt urangutanii.
Astăzi, aproape 200 de urangutani mai trăiesc în Indonezia, după ce habitatul lor natural a fost distrus în proporție de 90% în ultimii 20 de ani. Urangutanul este considerat de către producători a fi un dăunător al industriei uleiului de palmier, în același mod în care gândacul de Colorado este considerat a fi un dăunator de către producătorii de cartofi.
Din acest motiv muncitorilor li se spune că nimic nu trebuie să le stea în cale. Astfel, s-a ajuns la situații în care urangutanii sunt călcați de excavatoare, bătuți până la moarte, îngropați de vii sau incendiați.
Specialiști sunt de părere că, dacă vor continua defrișările, în următorii ani, urangutanii vor dispărea cu totul din aceste insule, cândva adevărate paradisuri, conform activenews.ro.
