El a mai spus că este vorba despre o continuare a tacticii din 7
aprilie. Voronin este convins că evenimentele din 7 aprilie de la
Chişinău au reprezentat "un răspuns isteric" la întrevederea pe care a
avut-o la 18 martie cu preşedintele rus Dmitri Medvedev.
"Chiar
atunci, imediat după întrevederea cu Dmitri Medvedev, după ce a apărut
o adevărată şansă de unificare (cu Transnistria), opoziţia şi-a
înaintat acuzaţiile de posibilă falsificare a alegerilor", a spus
Voronin sâmbătă.
"Tot dramatismul pogromurilor din 7 aprilie a fost construit în aşa fel
pentru a convinge în primul rând populaţia din Transnistria că nu poate
fi vorba de nicio unificare. În acest sens erau orientate şi lozincile
pro-româneşti ale opoziţiei, drapelul românesc arborat pe clădirea
Preşedinţiei, precum şi poziţia autorităţilor României şi a presei
româneşti", a subliniat Voronin.
El a mai declarat că "preşedintele României şi-a exprimat deschis şi
direct susţinerea faţă de opoziţia noastră radicală, iar câteva zile
mai târziu a declarat că nu va semna niciodată acordul de frontieră cu
Republica Moldova".
Preşedintele consideră că "provocarea opoziţiei de organizare a unor
noi alegeri reprezintă continuarea politicii din 7 aprilie, dar de
această dată prin metode noi".
"Scenariul este simplu: nu a mers în Piaţă, haideţi să paralizăm
procesul de conducere a ţării, haideţi să o 'împingem' într-o criză
politică, într-o nouă campanie electorală", a explicat Voronin. "Şi
atunci, indiferent cine va câştiga alegerile, sigur va pierde toată
Moldova. Tocmai atunci ar fi posibilă obţinerea înfrângerii ei
politice, economice şi sociale, transformarea într-o regiune de
conflict, într-o a doua Transnistrie. Tocmai atunci ar fi posibil să ne
luăm rămas-bun de la Transnistria, iar Republica Moldova să fie trecută sub
protectoratul internaţional pentru 20 de ani, cu integrarea ulterioară
în România", a subliniat Voronin.
Voronin consideră că opozanţii se "comportă ca o putere ce provoacă în
mod conştient o serioasă catastrofă geopolitică, în care va fi atrasă
inevitabil şi România şi Ucraina şi Rusia". "Iată de ce alegerile
anticipate, ce vor avea loc la 29 iulie, vor deveni în fond un
plebiscit în problema indepdendenţei noastre", a adăugat Voronin. "Cu
cât mai democratice vor fi aceste alegeri, cu atât mai multă atenţie le
va fi acordată din partea tuturor observatorilor internaţionali, fie
aceştia din partea UE sau din partea CSI", a mai spus preşedintele
moldovean în exerciţiu.
Voronin a mai spus pentru RIA Novosti că este convins că Republica
Moldova şi-a ales deja propria cale de dezvoltare şi nu intenţionează
să adere la NATO.
"Dar şi acea cale de integrare europeană, pe care noi am ales-o, diferă
de standardele cunoscute", a subliniat preşedintele moldovean în
exerciţiu. "Doar pentru noi acesta reprezintă o cale de obţinere a
libertăţilor europene de bază, de liberalizare a regimului de vize şi a
zonei de comerţ liber, nu urmărirea obţinerii obligatorii a statutului
de stat membru al UE. Pentru noi acesta reprezintă o modernizare
internă a întregului complex de relaţii de drept, economice şi sociale,
fără aderarea la NATO şi retorica agresivă anti-rusească", a mai spus
el.
Voronin a mai spus că toate studiile sociologice din ultima perioadă
din Republica Moldova arată că circa 70% din populaţie nu se opune
nici integrării europene, nici parteneriatului cu Rusia. Ei au ales şi
prima, şi a doua variantă, a spus preşedintele.
În ceea ce priveşte NATO, poziţia populaţiei este mai categorică. "Majoritatea absolută a cetăţenilor noştri nu vor în NATO. Şi această poziţie corespunde exact Constituţiei noastre. Noi, după cum se ştie, suntem un stat neutru şi nu vom schimba această prevedere", a adăugat Voronin.
