Valentin Ceaușescu și-a recăpătat jumătate din tablouri și va executa silit Muzeul Național de Artă

Valentin Ceaușescu și-a recăpătat aproape jumătate din tablourile câștigate în instanță în cadrul proceselor avute cu Muzeul Național de Artă al României, iar pentru recuperarea celorlalte tablouri și obiecte de artă va executa silit muzeul, a declarat, pentru NewsIn, avocatul acestuia.

Avocatul lui Valentin Ceaușescu a precizat că este vorba despre recuperarea a aproximativ 20 de tablouri, creații ale unor pictori români.

În data de 2 octombrie, Judecătoria Sectorului 1 a admis cererea formulată de Valentin Ceaușescu privind încuviințarea executării silite a Muzeului Național de Artă al României, pentru o parte dintre tablourile și obiectele de artă câștigate în instanță, în cadrul procesului penal.

De asemenea, Valentin Ceaușescu se judecă în instanță cu Muzeul Național de Artă al României în cadrul unui proces ce are ca obiect revendicarea a cinci tablouri. Procesul, inițial deschis de Nicu Ceaușescu în 1999, ajuns la instanța supremă, în recurs, la sfârșitul anului 2008, a luat o întorsătură neașteptată când magistrații au casat deciziile instanțelor inferioare și au trimis dosarul spre soluționare la Judecătoria  Sectorului 1. Procesul se va relua pe 1 februarie 2010.

Curtea de Apel București a decis, în decembrie 2008, că Valentin Ceaușescu trebuie să primească de la Muzeul Național de Artă 15 tablouri, dintre cele 42 revendicate, și 9 obiecte de argint și porțelan. Când Muzeul a susținut că obiectele de artă ar trebui cerute de fapt de la Parchetul General, Curtea de Apel București (CAB) a arătat că, de fapt, pretenția Muzeului Național de Artă al României ca Valentin Ceaușescu să ceară restituirea bunurilor de la Parchet, iar Parchetul, la rândul său, să le ceară de la Muzeu, este "cel puțin birocratică" și încalcă dreptul la un proces echitabil.

În acest sens, CAB a susținut că Parchetul a predat bunurile Muzeului, în numele familiei Ceaușescu, iar, potrivit legii, Muzeul nu poate pretinde ca Parchetul să demonsteze că lucrul depozitat este proprietatea sa. "Dacă ar fi fost vorba despre o sumă de bani, aceasta ar fi fost consemnată pe numele învinuitului (n.r. Valentin Ceaușescu)", explica la acea vrreme instanța. Valentin Ceaușescu a probat că bunurile cerute se regăsesc printre cele menționate în procesul verbal de preluare, a mai arătat Curtea de Apel.

În acest dosar, înregistrat în anul 1999, pe rolul Tribunalului București, instanța a dat o decizie în data de 24 aprilie 2008 (n.r. - judecata acestui dosar a fost suspendată mulți ani, cauza fiind repusă pe rol în anul 2008), prin care a dispus ca Muzeul Național de Artă al României să le restituie lui Valentin Ceaușescu și lui Mircea Oprean, soțul Zoiei Ceaușescu - care a murit în anul 2006, la 57 de ani, de cancer - 15 tablouri din cele 42 revendicate și 9 obiecte de argint și porțelan.

Astfel, Muzeul Național de Artă al României a fost obligat să restituie familei Ceaușescu bunurile mobile care au fost confiscate de Parchetul General în anul 1990 și lăsate în custodia muzeului la momentul respectiv, potrivit magistraților Tribunalului București. "Muzeul ar trebui obligat să predea bunurile aflate în custodia sa, dat fiind că Parchetul General le-a predat muzeului, după ce le-a confiscat de la Valentin Ceaușescu în anul 1990, cu titlu de măsură asiguratorie", se mai arată în motivarea deciziei din 24 aprilie 2008.

Magistrații arată că, din moment ce Parchetul a fost obligat, în 3 octombrie 2006 - într-un alt dosar soluționat pe latură penală - să dispună restituirea "bunurilor confiscate și sechestrate", Valentin Ceaușescu (n.r. - cel care a introdus acțiunea și în numele fratelui său decedat, Nicu) și Mircea Oprean (n.r. - care a introdus acțiunea ca moștenitor al soției defuncte, Zoia Ceaușescu) pot cere restituirea bunurilor "de la orice persoană în mâinile căreia s-ar regăsi aceste bunuri".

Traseul tablourilor familiei Ceaușescu a avut, astfel, un parcurs sinuos în instanțele de judecată din România, mergându-se atât pe latură penală, cât și pe latură civilă. Unul dintre dosare a fost trimis de trei ori spre rejudecare. Într-un altul, s-a obținut o decizie definitivă și irevocabilă.