Urșii nu sunt violenți și nu le place mierea, potrivit celui mai bun prieten al lor, Lynn Rogers, un biolog care și-a petrecut toată viața studiind aceste animale.
Rogers a decis să abandoneze metodele științifice tradiționale precum urmărirea traseului urșilor și studierea ADN-ului, pentru a se alătura unui grup de urși negri din America de Nord în încercarea de a le câștiga încrederea.
S-a împrietenit cu animalele folosind mâncare pentru a fi acceptat în familia urșilor din Minnesota, SUA.
Astfel, el a aflat despre urși lucruri complet diferite față de ce se credea până acum: nu sunt violenți, ci emotivi și defensivi, iar dacă au acces la larvele de furnici, nu le pasă de miere, zmeură sau alune.
Rogers, în vârstă de 70 de ani, a realizat un documentar pentru BBC, numit Bearwalker of the Northwoods. Bărbatul este înfățișat apropiindu-se de o vizuină de urs. El spune: "Sunt eu, ursule, sunt eu".
Un urs adult, femelă, denumit Juliet, dă cu laba în pământ de câteva ori, iar Rogers spune că nu e un urs rău, este doar nervoasă, dar o să se calmeze. Apoi, îi dă să mănânce din palmă și o mângâie pe cap.
Rogers spune că nu a fost niciodată grav rănit de un urs în toții anii săi de studiu, însă a fost victima "proastelor maniere" ale lor.
"Dacă te uiți la statistici, un urs negru la milion omoară pe cineva. La urșii grizzly este unul din 50.000. Printre oameni, este o persoană din 18.000", spune Rogers.
