Filmul debutează cu un prim-plan care-l prezintă pe Waters mergând pe zidul de beton. "Raţiunea zidurilor este tot timpul teama, fie că vorbim despre zidurile prin care ne înconjurăm de noi înşine ori, ca cel de faţă, ridicate de guverne temătoare", comentează ex-basistul. "Ele sunt întotdeauna expresia unui profund sentiment de insecuritate", explică Waters, autorul albumului "The Wall", unul dintre marile succese ale trupei Pink Floyd din 1979.
Filmul îi prezintă pe responsabilii israelieni implicaţi în ridicarea pereţilor, dar şi imagini de arhivă cu atentatele sinucigaşe. Pentru palestinieni, bariera nu este altceva decât "un perete al apartheid-ului", care desparte familiile ori separă ţăranii de câmp. "Ideea de a trăi într-o închisoare mă înspăimântă", spue Waters, înainte de a scrie pe zid un vers din melodia "Another brick in the wall": "We don’t need no thought control".
Purtătorul de cuvânt al UNWRA, agenţia ONU pentru ajutorarea refugiaţilor palestinieni comentează că "filmul este în egală măsură o pledoarie puternică şi o anchetă jurnalistică echilibrată".
Potrvit ONU, bariera de securitate se întinde pe 423 kilometri, dintr-un total de 709 kilometri, cât era prevăzut iniţial, cuprinzând pereţi, reţele de fire electrice, tranşee şi zone militare care interzic accsul. Conform planurilor de construcţie, bariera ar fi trebuit să se desfăşoare în proporţie de 85% pe teritoriul Cisiordaniei.
Pelicula "Walled Horizons" a fost realizată pentru a marca cea de-a 15-a aniversare a deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie, prin care "bariera" era declarată ilegală, cerându-se dărâmarea ei.
Un film produs sub egida ONU prezintă bariera de securitate a Israelului ca pe un "zid al fricii"
