Campania pentru alegerile prezidențiale din 17 ianuarie 2010 a început oficial luni în Ucraina avându-i în centru pe principalii rivali - premierul Iulia Timoșenko și liderul opoziției, prorusul Viktor Ianukovici.
La mai puțin de 90 de zile de scrutin, comisia electorală va putea înregistra candidaturile și dezbaterea electorală poate începe, chiar dacă protagoniștii sunt deja omniprezenți pe micul ecran și în spoturile publicitare.
Timoșenko și Ianukovici, acesta din urmă candidat și la alegerile din 2004 când a fost învins de Viktor Iușcenko, sunt în fruntea sondajelor, la diferență mare de următorii clasați, promițând celor 46 de milioane de locuitori ai fostei republici sovietice, situate la porțile Uniunii Europene, un duel foarte viu.
"Cred că un al treilea candidat nu va putea interveni în acestă dispută în doi", spune Iuri Iakimenko, expert la Centrul pentru studii politice și economice Razumkov.
Deocamdată, poziția lui Ianukovici, fost premier, popular în estul și sudul rusofon și rusofil al țării, pare mai solidă, reunind 22 până la 27% din intențiile de vot, față de Iulia Timoșenko (13-16%), care este susținută de vestul și centrul naționalist, potrivit celui mai recent sondaj al Centrului Razumkov.
Chiar dacă rivalul cel mai apropiat de ei, fostul președinte al Parlamentului Arseni Iațeniuk, supranumit adesea "Obama ucrainean" pentru tinerețea și dinamismul său, o talonează pe Timoșenko, fiind creditat cu 11-13% din intențiile de vot, unii experți se îndoiesc de capacitatea sa de a reprezenta cu adevărat o amenințare pentru actualul premier.
Alți candidați probabili, în primul rând președintele în exercițiu Viktor Iușcenko, erou al Revoluției portocalii din 2004, sunt creditați cu circa 5% din intențiile de vot.
"Victoria" frauduloasă a lui Ianukovici, susținut deschis de Kremlin, a declanșat în 2004 mișcarea populară de protest cunoscută sub numele de Revoluția portocalie, până când scrutinul a fost anulat de justiție.Însă, de atunci, absența reformelor promise, dublată de crize politice repetate, a redus aproape la zero șansele realegerii lui Iușcenko.
Și Timoșenko a pierdut teren de la revenirea sa în fruntea guvernului, în decembrie 2007. Criza economică mondială care a lovit dur țara, provocând devalorizarea monedei naționale cu 40%, i-a dat o lovitură dureroasă.
Chiar și într-un al doilea tur ea rămâne cu un retard important în sondaje față de principalul său adversar, Ianukovici fiind preferat de 33-40% dintre alegători, iar Timoșenko numai de 24-28%. Însă Iulia Timoșenko "a dovedit adesea că pentru ea nu există obstacole de netrecut", subliniază săptămânalul independent Korrespondent.
Sunt primele alegeri prezidențiale de la Revoluția portocalie, însă chiar dacă protagoniștii rămân aceiași, situația s-a schimbat radical. Președintele și premierul, efigii ale Revoluției portocalii, au devenit dușmani politici. Ianukovici, adeversar declarat al celor doi la alegerile din 2004, a fost aproape anul acesta de a forma o coaliție anti-Iușcenko împreună cu Timoșenko.
"Diferența este mai degrabă în stil decât în substanță", consideră Niko Lange, analist la Fundația Konrad Adenauer din Kiev. Principalii doi rivali "susțin integrarea Ucrainei în UE, pledează pentru relații intense și pragmatice cu Rusia și nu vorbesc de aderarea Kievului la NATO", subliniază analistul.
