La mai puţin de 90 de zile de scrutin, comisia electorală va putea
înregistra candidaturile şi dezbaterea electorală poate începe, chiar
dacă protagoniştii sunt deja omniprezenţi pe micul ecran şi în
spoturile publicitare.
Timoşenko şi Ianukovici, acesta din urmă
candidat şi la alegerile din 2004 când a fost învins de Viktor
Iuşcenko, sunt în fruntea sondajelor, la diferenţă mare de următorii
clasaţi, promiţând celor 46 de milioane de locuitori ai
fostei republici sovietice, situate la porţile Uniunii Europene, un
duel foarte viu.
"Cred că un al treilea candidat nu va putea interveni în acestă dispută
în doi", spune Iuri Iakimenko, expert la Centrul pentru studii politice
şi economice Razumkov.
Deocamdată, poziţia lui Ianukovici, fost premier, popular în estul şi
sudul rusofon şi rusofil al ţării, pare mai solidă, reunind 22 până la
27% din intenţiile de vot, faţă de Iulia Timoşenko (13-16%), care este
susţinută de vestul şi centrul naţionalist, potrivit celui mai recent
sondaj al Centrului Razumkov.
Chiar dacă rivalul cel mai apropiat de ei, fostul preşedinte al
Parlamentului Arseni Iaţeniuk, supranumit adesea "Obama ucrainean"
pentru tinereţea şi dinamismul său, o talonează pe Timoşenko, fiind
creditat cu 11-13% din intenţiile de vot, unii experţi se îndoiesc de
capacitatea sa de a reprezenta cu adevărat o ameninţare pentru actualul
premier.
Alţi candidaţi probabili, în primul rând preşedintele în exerciţiu
Viktor Iuşcenko, erou al Revoluţiei portocalii din 2004, sunt creditaţi
cu circa 5% din intenţiile de vot.
"Victoria" frauduloasă a lui Ianukovici, susţinut deschis de Kremlin, a
declanşat în 2004 mişcarea populară de protest cunoscută sub numele de
Revoluţia portocalie, până când scrutinul a fost anulat de
justiţie.Însă, de atunci, absenţa reformelor promise, dublată de crize
politice repetate, a redus aproape la zero şansele realegerii lui
Iuşcenko.
Şi Timoşenko a pierdut teren de la revenirea sa în fruntea guvernului,
în decembrie 2007. Criza economică mondială care a lovit dur ţara,
provocând devalorizarea monedei naţionale cu 40%, i-a dat o lovitură
dureroasă.
Chiar şi într-un al doilea tur ea rămâne cu un retard important în
sondaje faţă de principalul său adversar, Ianukovici fiind preferat de
33-40% dintre alegători, iar Timoşenko numai de 24-28%. Însă Iulia
Timoşenko "a dovedit adesea că pentru ea nu există obstacole de
netrecut", subliniază săptămânalul independent Korrespondent.
Sunt primele alegeri prezidenţiale de la Revoluţia portocalie, însă
chiar dacă protagoniştii rămân aceiaşi, situaţia s-a schimbat radical.
Preşedintele şi premierul, efigii ale Revoluţiei portocalii, au devenit
duşmani politici. Ianukovici, adeversar declarat al celor doi la
alegerile din 2004, a fost aproape anul acesta de a forma o coaliţie
anti-Iuşcenko împreună cu Timoşenko.
"Diferenţa este mai degrabă în stil decât în substanţă", consideră Niko Lange, analist la Fundaţia Konrad Adenauer din Kiev. Principalii doi rivali "susţin integrarea Ucrainei în UE, pledează pentru relaţii intense şi pragmatice cu Rusia şi nu vorbesc de aderarea Kievului la NATO", subliniază analistul.
