Traian Băsescu a cerut reexaminarea OUG 225/2008, care prevede plata unor drepturi salariale pentru magistrați obținute prin hotărâri judecătorești, președintele argumentând că amânarea acordării acestor sume apare ca o "soluție justificată și oportună" pe timp de criză.
"Actul normativ trimis spre promulgare aprobă Ordonanța de Urgență prin care s-a dispus plata, începând cu 31 martie 2009, a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială personalului din sistemul justiției, devenite executorii până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. (...) În contextul actual al crizei economico-financiare, având în vedere impactul semnificativ asupra bugetului de stat pe anul 2009 pe care îl implică executarea hotărârilor judecătorești prin care s-au stabilit drepturi de natură salarială în favoarea personalului din sistemul justiției, suspendarea plății respectivelor sume încă o perioadă de timp apare ca o soluție justificată și oportună", se arată în cererea de reexaminare. În solicitarea președintelui se precizează că sumele prevăzute în hotărârile judecătorești care intră sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2008, nu fac obiectul OUG 225/2008.
Plenul Senatului a respins în luna martie OUG prin care se stipula ca, începând cu 31 martie 2009, să se plătească magistraților sumele prevăzute prin hotărâri judecătorești, devenite executorii. Senatorii au considerat că plata acestor drepturi salariale personalului din sistemul justiției presupune un efort prea mare pentru bugetul de stat. În mai însă, Camera Deputaților, decizională pe această lege, a decis să adopte ordonanța respinsă de colegii lor senatori.
Pe de altă parte, la începutul lunii mai, președintele Traian Băsescu a decis să sesizeze CCR față de asumarea puterii judecătorești a unor prerogative ce aparțin Executivului și Legislativului, precizând că magistrații au câștigat numeroase procese privind acordarea de sporuri salariale, în baza unei legi care a fost abrogată în 2000.
Șeful statului a spus, întrebat de ce a luat atât de târziu măsura sesizării Curții Constituționale în legătură cu sporurile pe care magistrații le-au câștigat în instanță pe baza unei legi abrogate, că nu Președinția era lezată, ci Guvernul și Parlamentul, care nu au făcut niciun demers pentru a corecta această stare de fapt.
"După cum vedeți, nici acum puterile afectate, Guvernul și Parlamentul, nu au făcut o sesizare, nu era instituția prezidențială cea lezată, cea a cărei atribuțiuni se încălcau, ci cele două structuri, puterea legislativă și Guvernul. Acum am considerat că nu se mai poate așa, pentru că puterea judecătorească a mers în altă direcție care chiar arată- e greu să spui - lipsă de responsabilitate, dar pierderea controlului puterii de către ea însăși", a explicat președintele.
Băsescu a arătat că instanțele au început să extindă acordarea de sporuri prin procese cu statul și la alte categorii decât cea a magistraților. Șeful statului a dat exemplul membrilor Curții de Conturi, cărora justiția le-a dat câștig de cauză când aceștia au cerut sporuri de 75% din salariu, așa cum au funcționarii care lucrează cu fonduri europene pe care îi controlează.
Totuși, președintele a spus că este un lucru care i se pare mai grav decât acordarea de sporuri pe baza unor prevederi legislative abrogate, și anume asumarea, de către Înalta Curte, a atribuțiilor Curții Constituționale. "Problema este că ÎCCJ și-a luat un drept pe care nu-l are și spune explicit, într-una din hotărârile sale, și anume i-a luat dreptul, prin interpretare,(..) de a face ce face CCR, să intrepreteze constituționalitatea. Ori, după părerea mea, acesta este un abuz mai grav decât acordarea de sporuri pe o lege abrogată", a subliniat Băsescu.
Președintele Traian Băsescu a anunțat că a sesizat Curtea Constituțională pentru că nu consideră că este normal ca puterea judecătorească "să încerce să-și atribuie o prerogativă pe care nu o are prin Constituție, aceea de a gestiona o parte din bugetul statului".
Săptămâna trecută, Curtea Constituțională i-a dat câștig de cauză președintelui. Potrivit Curții Constituționale, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
