Topirea permafrostului (strat de sol înghețat mereu) amenință industriile gazo-petroliere ruse și diminează teritoriul Rusiei, cea mai mare țară din lume, a afirmat vineri organizația ecologistă Greenpeace, informează AFP.
Companiile ruse trebuie să cheltuiască până la 55 de miliarde de ruble (1,3 miliarde de euro sau 1,9 miliarde de dolari) pe an pentru a repara conducte, imobile și poduri deformate de efectele încălzirii și ale topirii teritoriilor înghețate, potrivit unui raport al organizației prezentat vineri.
"Topirea permafrostului reprezintă cea mai mare amenințare în Rusia pentru companiile petroliere și de gaze", a declarat Vladimir Ciuprov, responsabil al programelor Greenpeace în Rusia.
Peste 60% din teritoriul rus se găsește în zona permafrostului care este traversată de numeroase oleoducte și gazoducte. Aproape 93% din gazul rus și 75% din petrol este extras din această zonă, potrivit Greenpeace.
Teritoriul rus se retrage cu 30 de kilometri pătrați pe an din cauza topirii ghețurilor, fenomen care s-a accelerat în ultimii ani, spune Oleg Anisimov, unul dintre autorii raportului.
"Nu este numai o problemă economică, dar și o problemă geopolitică", a subliniat Anisimov, cercetător la Institutul de hidrologie de la Sankt Petersburg.
Un alt pericol este degajarea în atmosferă a metanului, un gaz cu efect de seră mai puternic decât dioxidul de carbon, emanat ca urmare a descompunerii materiilor oraganice (plante sau animale moarte) din lacurile formate de permarfrostul dezghețat.
"În Nord este ca o bombă cu metan dotată cu mecanism de întâziere", subliniază Serghei Kirpotin, biolog la Universitatea Tomsk din Siberia.
Greenpeace îi va prezenta acest raport președintelui rus Dmitri Medvedev la 23 noiembrie înainte de conferința ONU pentru climă ce va avea loc la Copenhaga din 7 până în 18 decembrie.
Rusia și-a revizuit miercuri obiectivul de reducere a gazelor cu efect de seră în vederea acestei conferințe, propunându-și să emită cu 20% până la 25% mai puține gaze cu efect de seră până în 2020 în raport cu 1990, față de 15% cât își propunea până acum.
