Președintele Comisiei de anchetă privind sistemul de irigații, democrat-liberalul Valeriu Tabără, a declarat luni că deputații din Comisie intenționează să-l cheme la audieri pe liderul PSD Mircea Geoană, pentru a da explicații în legătură cu implicațiile sale în afacerea ROMAG.
"Dorim să aflăm de la fostul ambasador al României la Washington, Mircea Geoană, care au fost demersurile pe care le-a întreprins la Ambasadă în privința programului ROMAG 98 și a contractării corporației americane Transchem. Desigur, doar dacă aceste demersuri au existat, pentru că nu acuzăm pe nimeni. Mai dorim să știm dacă dl Geoană era la curent, în perioada respectivă, cu pericolul pe care îl reprezenta această firmă și eșecul acesteia în derularea unor programe similare celui din România în state precum Ucraina sau Polonia", a precizat Tabără.
Președintele forului a adăugat că Geoană ar putea fi invitat la Comisie săptămâna viitoare, alături de fostul șef al statului, Emil Constantinescu și fostul premier, Victor Ciorbea.
Comisia de anchetă l-a audiat, în legătură cu afacerea ROMAG, și pe cumnatul lui Mircea Geoană, fostul secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Ionuț Costea. El a declarat pe 24 august, că programul de sprijinire a agriculturii în baza contractului cu Transchem "arăta bine" la momentul aprobării și că, personal, nu știa despre scandalul iscat de companie în Ucraina și că MF nu a avut răspunderi în derularea programului.
Ionuț Costea a susținut că programul de sprijinire a agriculturii părea benefic în contextul economic din 1997, dar și că fostul ambasador SUA în România a făcut lobby insistent pentru proiect. "Domnul ambasador era foarte activ, a sprijinit proiectul, ca de altfel toate proiectele din acea perioadă.Venea la Ministerul Finanțelor și era foarte insistent pe toate proiectele americane, era datoria dânsului. Era cel mai activ ambasador", a subliniat Costea.
Potrivit acestuia, eșecul programului s-a datorat unor "lipsuri în management și în implementare", însă Ministerul Finanțelor nu avea competențe în derularea proiectului și nu a urmărit implementarea acestuia, responsabilitatea revenind beneficiarului. "La momentul adoptării programului, se asigurau toate elementele ca acesta să funcționeze, programul arăta bine. Nu era nimic lăsat la voia întâmplării" a menționat fostul secretar de stat.
Costea a declarat că "nu își aduce aminte" să fi văzut un material legat de eșecul companiei Transchem în alte state, precum Ucraina, în urma derulării unor contracte similare. "Din câte imi aduc aminte, ministrul primea informări de la servicii. Este posibil ca dl. Dăianu să fi avut aceste informații, nu știu dacă au fost împărtășite la nivelurile următoare. Dacă dl. Dăianu a avut aceste informații, probabil că și Guvernul le-a avut. Era greu pentru cineva de nivelul doi sau trei să pună la îndoială o decizie a Guvernului. Poate au fost alte elemente pe care nu le știam și care au dus la aprobarea acestui proiect", a mai spus Costea.
Fostul secretar de stat a susținut că este posibil ca toată documentația pentru emiterea scrisorii de garanție pentru contractul cu Transchem să nu fi fost finalizată în mandatul lui Daniel Dăianu, ci predată următorului ministru. Costea a explicat că documentația pentru scrisoarea de garanție era înaintată ministrului abia după ce se îndeplineau toate condițiile impuse de comitetul interministerial, demers ce a durat o lună.
Pe de altă parte, Ionuț Costea a apreciat că un program de o asemenea anvergură nu putea fi derulat fără garanție guvernamentală. "Au fost discuții să nu se dea aceste garanții. Pentru proiecte mai mici probabil că s-ar fi putut, dar la anvergura proiectului, care implica un volum mare de resurse financiare, acest lucru nu s-ar fi putut face. În această situație economică, proiectul n-ar fi mers fără garanții", a susținut fostul secretar de stat.
