Curtea de Apel București a admis recursul procurorilor împotriva deciziei Tribunalului București, care hotărâse să-l elibereze pe cauțiune pe șeful clinicii Sabyc, Harry Mironescu, astfel încât acesta rămâne în arest.
Decizia instanței este definitivă.
De asemenea, Curtea de Apel București a dispus restituirea către Mironescu a sumei de 10.000 de lei, reprezentând contravaloarea cauțiunii.
Șeful clinicii Sabyc, Harry Mironescu, a susținut în fața magistraților că, din cauza problemelor cu inima, nu mai suportă detenția, drept pentru care a cerut eliberarea pe cauțiune în procesul în care este acuzat de trafic ilegal cu ovule.
"După cinci săptămâni în arest, sunt în imposibilitatea de a mai suporta regimul de detenție", a declarat Mironescu în fața magistraților Curții de Apel București (CAB), care au judecat recursul procurorilor împotriva deciziei instanței inferioare, care a admis eliberarea patronului clinicii Sabyc pe cauțiune.
În replică, procurorul a susținut că vârsta sau afecțiunile medicale nu justifică eliberarea pe cauțiune și a amintit că în dosarul traficului cu ovule există 70 de părți vătămate.
Tribunalul București motivează decizia de săptămâna trecută de a-l elibera pe cauțiune pe Harry Mironescu, patronul clincii Sabyc, prin faptul că la dosar nu sunt indicii temeinice din care să rezulte că acesta, eliberat provizoriu, ar putea să săvârșeasca alte infracțiuni sau ar influența probatoriul.
Nu există date sau informații din care să rezulte că Harry Mironescu, eliberat provizoriu, ar putea să săvârșească alte infracțiuni sau că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă, se arată în motivarea Tribunalului București (TB).
"Din acest punct de vedere, nu se poate prezuma că, odată pus în libertate provizorie, inculpatul ar zădărnici aflarea adevărului sau că ordinea publică ar fi în mod real afectată", arată judecătorii în decizia din 19 august.
Cu alte cuvinte, motivează instanța, "necesitatea cercetării în continuare a inculaptului în stare de arest trebuie privită nu doar prin prisma gravității faptelor imputate, a cuantumului pedepselor, ci și prin prisma existenței unui pericol social concret ce s-ar putea produce prin liberarea provizorie, dar mai ales prin existența unor probe temeinice în sensul existenței riscului distrugerii sau alterării mijloacelor de probă, a influențării martorilor, experților, în scopul zădărnicirii aflării adevărului".
În aceste condiții, "nu poate fi acceptată ideea existenței unei stări de pericol social pentru ordinea publică, raportat exclusiv la natura faptelor, la gravitatea acestora sau la împrejurările în care au fost comise, deoarece aceasta ar echivala cu nerecunoașterea instituției eliberării provizorii în condițiile în care la dosar nu sunt indicii temeinice sau date relevante din care să rezulte că odată eliberat provizoriu, inculpatul ar putea să săvârșeasca alte infracțiuni sau ar influența probatoriul", se arată în decizia TB.
