O delegație a reprezentanților comunității românești din Ucraina, care efectuează marți și miercuri o vizită la București, va discuta cu autoritățile statului român despre modalități prin care pot fi sprijinite și încurajate proiecte pentru păstrarea și afirmarea identității românești în Ucraina.
Liderii organizațiilor românești din Ucraina vor avea o serie de întâlniri și discuții de lucru cu reprezentanții instituțiilor statului român, în special cele cu atribuții în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni, printre care se numără: Administrația Prezidențială, Senatul României, Camera Deputaților, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Institutul Cultural Român și Patriarhia Română.
În cadrul întâlnirilor vor fi evaluate modalitățile prin care autoritățile române pot veni în sprijinul inițiativelor care vizează realizarea de proiecte și programe cu scopul păstrării și afirmării identității culturale, lingvistice și religioase a românilor din Ucraina.
Ucraina a propus recent ca procesul de monitorizare a minorităților română și ucraineană din ambele țări să fie reluat, fiind invitați și reprezentanți OSCE și ai Consiliului Europei. Procesul de monitorizare interguvernamentală privind respectarea drepturilor minorităților din Ucraina și România a fost inițiat în cursul mandatului fostului ministru român de externe Mihai Răzvan Ungureanu, pe atunci omologul său fiind ucraineanul Boris Tarasiuk. Monitorizarea a fost însă întreruptă mai mulți ani, din cauza unor neînțelegeri între părți.
Ucraina consideră că minoritatea ucraineană nu se bucură de suficiente drepturi în România. Recent, ambasadorul Ucrainei în România, Markian Kulik, spunea că ar dori ca în județul Tulcea să fie noi clase cu predare în limba ucraineană în trei localități din județ, solicitarea în acest sens fiind adresată și prefectului de Tulcea.
Și fostul ministru de externe Boris Tarasiuk, în prezent președinte al Comisiei pentru Integrare Europeană a Parlamentului de la Kiev, susține că românii din Ucraina au mai multe drepturi decât ucrainenii din România. "Datele pe care le cunosc eu sunt în favoarea Ucrainei, nu a României. Dacă cineva dorește să dovedescă contrariul, să prezinte fapte. Fapt este însă că există un singur liceu ucrainean în România și 92 de școli de limbă română în Ucraina, cu mai mult de 22.000 de copii învățând în română, în timp ce numai 260 de elevi învață în ucraineană în România", spunea în luna mai Boris Tarasiuk, atrăgând atenția că românii din Ucraina se bucură și de biblioteci, ansambluri folclorice, de radio în limba română și alte astfel de facilități de care ucrainenii din România nu se bucură. "Există numai de două ori și jumătate mai mulți români în Ucraina decât ucraineni în România, dar acest raport este incomparabil cu cele 92 de școli românești față de un singur liceu ucrainean", a argumentat Boris Tarasiuk.
În replică, senatorul PD-L pentru românii din diasporă, Viorel Badea, a afirmat că Boris Tarasiuk a adus acuzații nefondate diplomației românești referitoare la relația acesteia cu Kievul folosindu-se de clișee staliniste pentru transmiterea unor mesaje de forță. Badea i-a reproșat lui Tarasiuk faptul că a oferit informații eronate în ceea ce privește accesul ucrainienilor din România la educație în limba maternă. "A afirmat că doar 260 de elevi învață la liceu în limba ucrainiană, deși aceasta este folosită în 41 de școli și 21 de grădinițe, în care sunt înscriși 2.236 de elevi, doar în județul Suceava", a arătat Badea. El susține că situația românilor din Ucraina este considerabil mai dificilă. "Românii din Ucraina nu au reprezentare parlamentară, nu primesc sprijin financiar din partea statului, în sistemul de educație se folosește un sistem de ucrainizare forțată, dreptul la educație în limba maternă fiind încălcat în mod flagrant", a acuzat senatorul român pentru diaspora.
Badea susține că activitatea comisiei mixte de monitorizare a respectării drepturilor românilor din zona Odesa a fost întreruptă de către partea română din cauza intimidărilor la care au fost supuși românii din zonă de către autorități. "O asemenea abordare nu poate sta la baza unei colaborări politice oneste", a conchis Badea.
