Potrivit studiului, realizat de trei economişti ciprioţi pentru Institutul de cercetări pentru pace, de la Oslo, cea mai mare parte din investiţiile publice şi private - 7,2 miliarde de euro - va fi alocată pentru construirea de locuinţe, pentru renovări şi pentru infrastructură: vor trebui legate şoselele, reţelele electrice şi de comunicaţii, separate în prezent de Linia Verde.
O mare parte din fondurile necesare vor proveni de la Grecia, Turcia, băncile cipriote şi de la Banca Europeană de Investiţii, dar restul depinde de "bună voinţa comunităţii internaţionale", potrivit studiului intitulat "Reconstrucţia Ciprului reunificat.
Cipru ar putea primi 600 de milioane de euro sub formă de împrumuturi nerambursabile din partea uniunii Europene. "Cipru are numeroase surse de finanţare. Se află în Zona euro şi are o economie stabilă. Chiar şi contextul mondial actual, există numeroase surse de finanţare pentru o soluţie", a spus Fiona Mullen, coautor al studiului.
Autorii oferă şi o estimare generală a compensaţiilor care trebuie plătite pentru proprietăţile distruse, dar suma exactă depinde mult de un acord final. Această chestiune complexă este discutată în prezent de preşedintele cipriot grec Demetris Christofias şi de liderul cipriot turc Mehmet Ali Talat, în cadrul negocierilor pentru reunificare lansate în septembrie 2008.
Potrivit studiului, reunificarea insulei mediteraneene va antrena o "creştere a Produsului Naţional Brut (PNB) cu 3% în primii cinci ani, ceea ce va crea peste 33.000 de locuri de muncă".
Într-un studiu din 2008, aceeaşi autori estimau că relaţiile comerciale cu Turcia, în caz de pace, vor ajunge la 1,8 miliarde de euro pe an. Iar reunificarea va aduce 5.500 de euro fiecărei familii cipriote.
Ciprul este divizat din 1974, când Turcia a invadat o treime din teritoriu, după o lovitură de stat, la Nicosia, a naţionaliştilor ciprioţi-greci, susţinuţi de Atena.
Reunificarea Ciprului va costa nouă miliarde de euro
