Guvernul Croitoru păstrează în materie de politică externă aceleași obiective și priorități din programul de guvernare al Cabinetului Boc, singurele diferențe fiind o restructurare și o reformulare a ideilor vechiului program de guvernare.
În ceea ce privește afacerile europene, obiectivele de guvernare și direcțiile de acțiune se regăsesc aproape identic în cele două programe de guvernare, cu excepția punctului care se referea, în programul Guvernului Boc, la restructurarea Departamentului pentru afaceri europene. La primul punct figurează adjudecarea "în cea mai mare proporție posibilă" a beneficiilor mai alea de natură financiară care decurg din calitatea de stat membru UE.
Guvernul Croitoru își propune, în materie de politică externă, mai mult pragmatism în consolidarea parteneriatelor pe care România le are, își propune să pună în valoare mai eficient beneficiile ce decurg din statutul României de membră UE și NATO, vizează întărirea cooperării regionale și prevede ca obiectiv de guvernare cooperarea consolidată "cu state de pe alte continente către care pot fi orientate interesele economice ale țării noastre".
În domeniul fructificării statutului României de țară membră UE sunt prevăzute acțiuni diplomatice "coerente" pentru depășirea etapei monitorizărilor post-aderare. De asemenea, diplomația românească vizează să se pregătească instituțional pentru intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și intenționează o "participare consistentă" în viitorul serviciu diplomatic extern al UE.
Guvernul Croitoru își propune consolidarea alianțelor în plan european și a expertizei interne în pregătirea perspectivei financiare 2013-2020, astfel încât "interesele României să fie reprezentate adecvat".
În ceea ce privește interesele de securitate ale României, Bucureștiul își propune să își aducă o contribuție la viitorul concept strategic al NATO și să-și promoveze interesele în dezbaterile din cadrul OSCE pe tema arhitecturii europene de securitate. Programul de guvernare prevede asigurarea unei "prezențe românești de calitate" în misiunile UE, NATO, ONU, dar și continuarea prezenței românești în misiunile militare din zonele de angajament internațional, în special în Afganistan.
România își propune să continue pe plan bilateral realizarea unor proiecte amânate de cooperare cu R. Moldova și să dezvolte "relații speciale" în baza parteneriatului cu vocație europeană. Guvernul Croitoru își propune să stimuleze și să garanteze investițiile românești în R. Moldova și să îi acorde asistență din Fondul de Asistență pentru Dezvoltare. România va continua să susțină reglementarea conflictului transnistrean și implicarea UE în identificarea unei soluții negociate viabile, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.
