Ultima zi de depunere a candidaturilor la funcția supremă în stat, prima zi de campanie. După cinci ani de așteptare, bătălia pentru Cotroceni s-a redeschis, românii urmând să-și desemneze un nou președinte cel mai probabil pe 6 decembrie. Urmează mai bine de o lună de spectacol politic, de turnee electorale, de declarații, atacuri și promisiuni. Și peste tot, multe afișe.
Primul tur al alegerilor este programat pe 22 noiembrie - la aceeași dată la care se va desfășura și referendumul propus de președintele Traian Băsescu pentru parlament unicameral.
Cursa prezidențială din acest an se desfășoară pe fondul unei crize politice profunde. Guvernul Boc 2 a căzut în Parlament, premierul desemnat, Lucian Croitoru, are mici șanse să fie învestit, având în vedere că nu are susținerea unei majorități. În aceste condiții, cabinetul Boc va rămâne probabil să administreze țara și să organizeze scrutinul.
Bătălia se anunță una extrem de echilibrată. După ce în prima parte a anului a condus detașat în sondaje, actualul șef al statului, Traian Băsescu, cel care vizează un nou mandat, pare să fi pierdut teren în fața prezidențiabilului PSD, Mircea Geoană, potrivit unui recent studiu INSOMAR. Alți doi contracandidați puternici sunt liberalul Crin Antonescu și primarul independent al Capitalei, Sorin Oprescu, procente importante având și patronul Stelei, Gigi Becali și eternul candidat al PRM, Corneliu Vadim Tudor. UDMR mizează pe un nume nou în cursa prezidențială: președintele executiv Kelemen Hunor.
Nici în acest an nu lipsesc candidații exotici: cvasinecunoscuți care vor să fie președinte. Au reușit teoretic să strângă numărul de semnături necesare pentru depunerea dosarului și cred că pot conduce România. Printre ei: fostul senator PDAR Ion Coja, Ovidiu Iane - din partea Partidului Ecologist Român - cel care a distribuit celebrul armaghedon împotriva lui Adrian Năstase în urmă cu cinci ani, Ninel Potîrcă - liderul unei comunități de romi sau Remus Cernea, un activist al societății civile susținut de Partidul Verde. Lista e însă ceva mai lungă, dar o parte dintre ei ar putea fi invalidați de Biroul Electoral Central.
A început războiul afișelor
Primii care au lipit afișe au fost membrii staff-urilor lui Mircea Geoană și Traian Băsescu. În Capitală, pentru lipirea materialelor promoționale ale unuia dintre candidați au fost folosite resurse ale unei primării de sector. Echipele celorlalți candidați nu s-au grăbit să pună însemne electorale.
Chiar la miezul nopții, în Sibiu, susținătorii lui Traian Băsescu au început să lipească afișe. Nici simpatizanții lui Mircea Geoană nu au întârziat prea mult. Au vrut să fie și ei primii. Adevărată desfășurare de forțe și la Târgu Jiu, unde aproape 150 de tineri social-democrați s-au grăbit să lipească afișele cu Mircea Geoană. Chiar la miezul nopții a apărut și staff-ul lui Traian Băsescu. Confruntarea dintre cele 2 tabere a fost una a strigăturilor.
Și în București, susținătorii principalilor doi contracandidați au ieșit la lipit afișe. Cei mai avantajați au fost cei care au avut la îndemână utilajele împrumutate de primarii de sector care, întâmplător, erau din același partid cu susținătorii candidaților. Bulevardul Iuliu Maniu din Sectorul 6, de exemplu, a fost plin de mașini ale Administrației Domeniului Public care montau bannere între stâlpi.
Potrivit legii, este interzis ca afișele electorale să să fie puse pe picioarele podurilor, pe indicatoarele rutiere sau pe stâlpii semafoarelor.
