De profesie: scriitor. Poet mai precis, precum predecesorul său din partea Uniunii în cursa pentru Cotroceni: președintele Marko Bela. Cel căruia, potrivit unor voci, din interiorul formațiunii maghiare, ar urma să îi ia locul, după ce Marko se va retrage.
În urmă cu 13 ani, apariția unui candidat UDMR la președinția României, în persoana lui Frunda Gyorgy, stârnea în anumite colțuri ale țării, rumoare. Acum candidatura unui reprezentant al Uniunii, a devenit ceva firesc. În 1996, Frunda reușea performanța de a se clasa al patrulea, cu ceva mai mult de 6% din voturi. Nu era o surpriză în condițiile în care, electoratul UDMR s-a dovedit a fi unul extrem de fidel și de la început bine conturat: cei aproape două milioane de etnici maghiari din Transilvania și Banat.
De atunci, rețeta e simplă: nimeni nu-și imaginează că UDMR va reuși să-și impună prin vot vreodată un președinte al României, însă voturile comunității se dovedesc a fi un bun instrument de negociere, cu finaliștii, în turul doi. Așa se face că UDMR a fost din 1996 până în 2009 constant asociată puterii, colaborând când cu partidele istorice – PNȚCD, PNL, PSDR, când cu PDSR-ul lui Adrian Năstase, transformat ulterior în PSD, când din nou cu PNL sau PD, în timpul guvernării Tăriceanu.
Frunda a luat cam același scor în 2000, pentru ca patru ani mai târziu să-i predea ștafeta președintelui Marko Bela.
După un alt mandat prezidențial, Uniunea merge pe mâna lui Kelemen Hunor, cel văzut de mulți maghiari ca succesorul lui Marko în fruntea Uniunii. Tânăr – doar 42 de ani –, eficient , moderat – Kelemen a intrat în politică în 1997, când a fost propus secretar de stat al Uniunii, la Ministerul Culturii. Deputat din 2000, Kelemen a fost ales în 2007 președinte executiv al Uniunii, devenind a doua voce a maghiarimii.
În vara acestui an, după europarlamentare, Kelemen Hunor a fost desemnat candidatul Uniunii la președinție. Locuiește în continuare în satul natal, din județul Harghita, Cârța, acolo unde spune că își încarcă bateriile după serviciul de la București.