Pentru o zi de septembrie, marea cultură a lumii s-a mutat la București

Sâmbătă, orașul a sărbătorit arta majoră, care a coboarât de pe scenele grandioase ale marilor metropole și a venit la București, pentru a însemna o zi de grație în paginile acestuia. Cultură minoră sau doar ignoranță a celor care au administrat destinul României, pentru o zi, crezul interbelic că vocația artistică este cea care ne definește pare a se împlini, sub bagheta lui Ariss Jansons, dirijorul marii orchestre a Amsterdamului, cu instrumenele ei unice de lemn, în armonia excepțională a legendarei trupe de balet din Monte-Carlo prezențe care, alături de soprana Angela Gheorghiu, oferă programul unei seri de septembrie în București.

Marea orchestră a Amsterdamului a concertat la Sala Palatului

La Sala Mare a Palatului, prima orchestră în topul realizat de revista Gramophone a dat un spectacol de gală, în seria "Mari Orchestre ale lumii". Sub bagheta lui Ariss Jansons, orchestra a interpretat Uvertura la "Oberon", de Weber, Simfonia nr. 100 în Sol Major "Militara" a lui  Haydn și Dvorak, Simfonia nr. 8 în Sol Major op. 88.

Pentru cele două concerte susținute de Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, pe 19 și 20 septembrie, organizatorii au avut la dispoziție un buget de aproape 400.000 de euro, incluzând aici și cheltuieli colaterale, cum ar fi transportul instrumentiștilor (aproximativ 90.000 de euro) și drepturile de difuzare media. Primul concert pe care-l va interpreta prestigioasa orchestră va fi și singurul transmis în direct, pe canalul Mezzo.

"Cu adevărat magnifică, plină de vigoare tinerească și entuziasm", așa cum o descria în 1897 Richard Wagner, Orchestra Concertgebouw din Amsterdam a obținut statutul regal în 1988. Cei 120 de muzicieni virtuozi ai orchestrei și-au câștigat faima mondială unică datorită sunetului catifelat al corzilor și timbrului excepțional și personal al instumentelor din lemn.

Pe parcursul celor cincizeci de ani de conducere a lui Willem Mengelberg, o mare varietate de compozitori ca Richard Strauss, Gustav Mahler, Claude Debussy si Igor Stavinsky au dirijat Concertgebouw Orchestra de câteva ori. Celebrități ca Béla Bartók, Sergey Rahmaninov și Sergey Prokofiev și-au interpretat propriile lucrări în calitate de soliști.

Orchestra și-a câștigat prestigiul internațional și datorită interpretărilor repertoriului romantic târziu. Tradiția Mahle s-a format pe parcursul numeroaselor reprezentații pe care Mahler le-a condus personal, ajungându-se la realizări mărețe în timpul Festivalurilor Mahler din 1920 și 1995.

Odata cu sosirea lui Mariss Jansons în 2004 a început o nouă perioadă, cu interes continuu pentru compozitori ca Mahler, Bruckner și Richard Strauss, ca și pentru marii compozitori ai secolului XX, ca Shostakovich și Messiaen.

Sala Concertgebouw, centrul al muzicii în Olanda, este celebră în lume pentru acustica sa magnifică. A fost proiectată de arhitectul As. L. van Gendt și inaugurată oficial în 11 aprilie 1888.

Les Ballets de Monte-Carlo, la Teatrul Național

"Les Ballets de Monte-Carlo", compania oficială a Principatului Monaco din 1985, a oferit un spectacol vizual unic, în care sunetul devine imagine, după cum a promis directorul coregraf al trupei, Jean Christophe Maillot.

Cu o istorie veche, Baletul din Monte-Carlo, alcatuită inițial din câțiva dintre cei mai buni dansatori din St. Petersburg și Moscova, a ajuns pentru prima oară la Paris în 1909. Stagiunile din Paris și turneele au continuat, iar compania s-a îmbarcat pentru America în 1916-1917. Pentru douăzeci de ani, Diaghilev și colaboratorii săi au stabilit noua orientare artistică în balet.

În 1932, o nouă companie s-a format dintr-o fuziune a "Ballets de l’Opéra de Monte-Carlo” și "Ballets de l’Opéra Russe à Paris”, avându-l director pe Colonel de Basil și pe René Blum în calitate de director artistic. În 1936,  o dispută între Basil și Blum a avut ca rezultat fondarea Baletului din Monte-Carlo, în timp ce De Basil și-a redenumit compania „Ballets Russes du Colonel de Basil”. Când Massine a devenit director artistic în 1938, compania și-a schimbat numele în „Ballet Russe de Monte-Carlo”.

La începutul anilor 1950, compania a fost dizolvată. Reînființată în 1954, trupa a dispărut complet după stagiunea 1962- 1963. "Les ballets de Monte-Carlo” a devenit în mod oficial compania Principatului Monaco în 1985, reabilitată de Alteța Sa Regală Prințesa de Hanovra.

În 1992, Jean-Christophe Maillot s-a alăturat companiei, mai întâi în calitate de consultant artistic, director-coregraf din septembrie 1993. Patru ani mai târziu, Baletul din Monte-Carlo a părăsit sediul istoric și s-a mutat în propriul centru de dans : L’Atelier.

"Nu înțeleg de ce dansul clasic este opus celui modern. Nu putem fi vii, dacă nu ne păstrăm ochii și brațele deschise", este crezul lui Maillot, care va urca pe scenă pentru spectacolul "Belle". Spectacolul "La Belle" ("Frumoasa din pădurea adormită") a fost lansat la Monte Carlo în 2001 și a obținut premiul Nijinsky pentru cea mai bună producție coregrafică a acelui an în cadrul celei de-a doua ediții a fest Monaco Dance Forum.

"La Belle" va fi prezentat la Teatrul Național din București, sâmbătă și duminică, în cadrul Festivalului Internațional "George Enescu".

Angela Gheorghiu a revenit la București, chiar dacă nu pe scena operei

Soprana de talie mondială Angela Gheorghiu a concertat în Piața Constituției, de la ora 21:00, alături de tenorul Vlad Miriță și de Orchestra Filarmonică "George Enescu", într-o seară dedicată Zilelor Bucureștilor. Deși una dintre marile absențe ale Festivalului "George Enescu", unde și-a contramandat prezența la ediția precedentă, din 2007, Angela Gheorghiu a cântat pentru bucureșteni arii celebre din "Carmen" de Bizet, "Madama Butterfly" și "Boema", de Puccini, dar și bucăți din operetele "Lăsați-mă să cânt", de Gherase Dendrino și "Valurile Dunării", de George Grigoriu.

Absolventă a Conservatorul din București, Gheorghiu a debutat pe scenele internaționale în 1992, cu "Boema", de Puccini,  la Covent Garden. În același an, Angela Gheorghiu a debutat la Metropolitan Opera și Staatsoper Vienna, iar în aprilie 2006 a cântat, pentru prima oară, pe scena operei Scala din Milano.

Angela Gheorghiu are în palmares numeroase premii, precum Gramophone Awards, Diapason d’Or Awards, Choc du Monde de la Musique în Franța, Cecilia Prize în Belgia, Deutsche Schallplattenkritik-Preis în Germania, the Echo Award, Foreign Lyric Production Award și Critics’Award în SUA. La Classical Brit Awards, în 2001, Angela Gheorghiu a câștigat titlul "Female Artist of the Year".