Magistrații Curții de Apel București au decis, în februarie, că Pasajul Basarb nu este de utilitate publică, deoarece unele imobile din zona supusă expropierii în vederea realizării lucrărilor de la pasaj sunt monumente istorice, potrivit motivării.
Instanța arată, în motivarea deciziei din 2 februarie, că Parlamentul României trebuia să declare utilitatea publică în cazul lucrărilor de la Pasajul Basarab și nu Consiliul General al Municipiului București, deoarece imobilele ce urmau a fi supuse expropierii sunt monumente istorice.
Mai mult, instanța a constatat că lucrările la Pasajul Basarab nu erau înscrise în planurile urbanistice ale Municipiului București.
De asemenea, Curtea de Apel București a mai arătat că, în cazul lucrărilor la Pasajul Basarab, nu exista niciun dosar de cercetare prealabilă care să ducă la concluzia necesității lucrărilor, concluziile cercetării fiind "subiective și arbitrare".
Curtea de Apel București a respins definitiv, pe 2 februarie, recursul Primăriei Capitalei împotriva deciziei instanței inferioare, potrivit căreia pasajul suprateran Basarab nu este considerat de utilitate publică, hotărârea fiind luată în cadrul procesului deschis de două organizații neguvernamentale.
Guvernul a decis, însă, pe 25 februarie, adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru continuarea lucrărilor la pasajul Basarab, ordonanță votată de Senat pe 6 aprilie.
Municipalitatea a avut avizul ministerului Culturii la data declarării pasajului ca utilitate publică. Pe traseul Pasajului Basarab, un singur obiectiv vizat de exproprieri a fost pe lista monumentelor istorice și anume Poarta Fabricii de Bere Grivița, dar între timp și acesta a fost declasat, susținea Primăria.
Două organizații neguvernamentale, Centrul pentru Resurse Juridice și Fundația Terra Mileniul III, au atacat, în instanță, hotărârea municipalității de a declara pasajul Basarab de utilitate publică. Tribunalul București a admis motivele invocate de cele două ONG-uri și consideră că printre imobilele ce urma să fie demolate se află și monumente istorice, care nu pot fi demolate decât în baza unei hotărâri de Guvern, nu printr-o hotărâre de Consiliu General al Muncipiului București.
Proiectul pasajului Basarab a fost inițiat de către fostul primar general al Capitalei și actualul președinte al României, Traian Băsescu. Proiectul a fost propus municipalității de către specialiștii japonezi, în urma unui studiu realizat în 1998, pentru decongestionarea traficului.
După ce la șefia Primăriei Generale a venit Adriean Videanu, oamenii din zona Titulescu nu au fost de acord cu construcția pasajului și au protestat în nenumărate rânduri, însă consilierii municipali au aprobat proiectul.
Pentru ca pasajul să poată fi construit, municipalitatea a început procedurile de expropiere a 80 de propietari care aveau case și terenuri în zona unde va fi noul pasaj.
