Olanda cere CE să ia în considerare, la raport, activarea clauzei de salvgardare pe justiție

Olanda cere CE să ia în considerare, la raport, activarea clauzei de salvgardare pe justiție
Ministrul Afacerilor Europene din Olanda îi cere comisarului UE pentru Justiție să ia în calcul activarea clauzelor de salvgardare odată cu publicarea următoarelor rapoarte privind justiția din România și Bulgaria, dacă progresele sunt insuficiente, se arată într-o scrisoare consultată de NewsIn.
Scrisoarea de două pagini, datată 30 mai și semnată de ministrul afacerilor europene din Olanda, Frans Timmermans, îi cere comisarului european pentru justiție Jacques Barrot o întrevedere pentru a "examina în special impactul pe care l-ar putea avea aplicarea clauzelor de salvgardare asupra cooperării judiciare deja existente cu Bulgaria și România."
Guvernul olandez a luat decizia să prelungească asistența oferită celor două țări în domeniul reformei judiciare și sprijină recomandarea Comisiei Europene ca Mecanismul de cooperare și verificare "să rămână în funcțiune până când vor fi îndeplinite toate obiectivele de referință", se arată în document.
"Până acum am considerat, la fel ca și Comisia, că sprijinul este mai eficient decât sancțiunile. Însă miza depășește în această situație considerațiile practice referitoare la aceste două țări", scrie ministrul olandez, membru al Partidului Laburist, afiliat socialiștilor europeni. Guvernul olandez este supus presiunilor dreptei radicale pentru a adopta o poziție mai dură față de România și Bulgaria, mai ales după ce Partidul Libertății al lui Geert Wilders s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europene. Acest partid a cerut excluderea României și Bulgariei din Uniunea Europeană.
"Sprijinul publicului pentru politica de extindere a UE, atât cea trecută cât și cea viitoare, depinde de capacitatea statelor membre și a țărilor candidate de a pune în aplicare aquis-ul comunitar. Este vorba de o chestiune de credibilitate. Iar noi suntem convinși că, în ansamblul ei, credibilitatea UE ar fi slăbită dacă aceasta nu face uz de instrumentele de care dispune atunci când situația o cere", argumentează Timmermans.
"În consecință, estimăm că un eventual eșec al Bulgariei și României de a remedia satisfăcător deficiențele în chestiune ar trebui să aibă consecințe, de exemplu aplicarea clauzelor de salvgardare din Tratatele de aderare. Evaluările programate în curând (misiunile experților, n.r.) vor permite să se determine dacă asemenea măsuri trebuie luate în considerare. În caz afirmativ, Olanda sugerează să se anunțe odată cu publicarea rapoartelor de vară că asemenea măsuri vor fi luate," se arată în scrisoare.
Comparativ cu celelalte rapoarte redactate de Comisie, raportul din vara acestui an, a cărui publicare pare a fi amânată pentru luna septembrie, este pregătit mult mai intens, fiind un fel de bilanț în al treilea an de la aderare. Două misiuni ale experților CE au fost deja în România, în principal în teritoriu, o ultimă misiune fiind programată pentru sfârșitul lunii iunie la București.
Potrivit măsurilor de acompaniere ale aderării României la UE publicate pe site-ul Comisiei Europene, executivul european poate "aplica măsuri de salvgardare în baza articolelor 37 și 38 ale Tratatului de Aderare, inclusiv suspendarea obligației statelor membre de a recunoaște și executa sentințe și ordine judecătorești din România".
Cele patru obiective de referință (benchmarks) pe care trebuie să le îndeplinească România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare sunt: asigurarea unei proceduri judiciare transparente și mai eficiente, în special prin consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii, precum și raportarea și monitorizarea efectelor noilor coduri de procedură civilă și de procedură penală. Al doilea obiectiv este instituirea Agenției Naționale de Integritate cu competențe de verificare a averii, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, "care să emită hotărâri cu caracterobligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni disuasive". Obiectivul numărul trei este "continuarea realizării unor anchete profesionale și imparțiale în cazul sesizărilor de corupție la nivel înalt", iar al patrulea solicită "adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special în administrația locală".
La ultimul raport, publicat în luna februarie, Comisia constata regrese în ultimele șase luni și atrăgea atenția asupra raportului din vară, pentru care "va fi crucial ca România să realizeze progrese semnificative și ireversibile până la acea dată". "România trebuie să demonstreze existența unui sistem judiciar stabil, care funcționează autonom și care este capabil să identifice și să sancționeze cazurile de corupție și să mențină statul de drept. Aceasta înseamnă, în special, adoptarea legislației restante, necesare pentru a moderniza sistemul juridic și pentru a demonstra - prin instrumentarea rapidă a cazurilor de corupție la nivel înalt - că sistemul juridic este capabil să pună în aplicare legile într-un mod independent și eficient", se arăta în raport.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























