În urmă cu 40 de ani, Neil Armstrong devenea primul om care pășea pe Lună, realizând una dintre marile ambiții ale umanității și permițând astfel Statelor Unite să se impună în fața URSS în cucerirea spațiului, relatează AFP.
La 20 iulie 1969, Armstrong a captat dimensiunea istorică a evenimentului - trăit în direct de sute de milioane de oameni - prin legendarele cuvinte: "Este un pas mic pentru om, dar unul uriaș pentru omenire".
Aventura programului Apollo, care a permis unui număr de 12 astronauți să pășească pe Lună în șase misiuni, între 1969 și 1972, începuse cu opt ani mai devreme prin anunțul făcut de președintele John F. Kennedy în mai 1961, anume că "un american va păși pe Lună înainte de sfârșitul deceniului". "A fost mai ales o decizie politică", spune John Logsdon de la Muzeul național al Spațiului din Washington.
Războiul Rece era în plină desfășurare, iar URSS devansase SUA în cursa spațială, după ce a pus pe orbită în 1957 primul său satelit, Sputnik, urmat în 1961 de ieșirea primului om în spațiu, Iuri Gagarin.
"URSS reușise să facă din succesul misiunilor sale spațiale un mod de măsurare a puterii și a reușitei unei societăți moderne, iar președintele Kennedy a spus atunci că nu ar fi în interesul Americii să-i lase pe sovietici să profite", explică Logsdon. Bazându-se pe prosperitate și capacitățile tehnologice, Statele Unite au demarat rapid programul Apollo, estimat la 25 de miliarde de dolari în 1969, acum echivalentul a circa 115 miliarde sau de șase ori și jumătate bugetul anual actual al NASA.
Însă Apollo s-a confruntat și cu probleme. În 1967, un accident la sol s-a soldat cu moartea a trei astronauți. Prima misiune importantă a avut loc în decembrie 1968 cu Apollo 8, care a marcat primul zbor în jurul Lunii cu oameni la bord. Această misiune istorică a fost urmată șase luni mai târziu de Apollo 10, al doilea zbor de recunoaștere, cu trei astronauți la bord.
La 16 iulie 1969, Neil Armstrong, Buzz Aldrin și Mike Collins urcă în modulul de comandă Columbia al navetei Apollo 11 atașată la vârful rachetei Saturn V. Enorma rachetă, înaltă de 111 metri, s-a desprins de pasul de tir de la Centrul spațial Kennedy, din Florida, la ora 13.32 GMT. La patru zile de la lansare, Aldrin reușește prin pilotare manuală să aselenizeze modulul lunar, numit Eagle (Vulturul), în Marea Liniștii.
Neil Armstrong, comandantul misiunii, informează centrul de control: "Houston, aici baza Liniștii, Vulturul a aterizat".
La 20 iulie, la 02.50 GMT, el iese din modul, pe o scară prea scurtă, și este nevoit să sară pentru a atinge solul lunar, la exact 02.56 și 48 de secunde GMT. Douăzeci de minute mai târziu, i se alătură Aldrin.
Cei doi vor sta 21 de ore pe Lună și vor aduce 21 de kilograme de rocă. Astronauții vor lăsa steagul american înfipt în solul lunar și o placă din oțel pe care era scris un mesaj de pace semnat de președintele Richard Nixon.
În 2004, Statele Unite lansează programul Constelația, ce vizează să trimită americani pe Lună până în 2020, preludiu al cuceririi planetei Marte, un plan în prezent reexaminat de președintele Barack Obama.
"Destinul omenirii este să meargă pe o altă planetă și putem reuși", a spus recent Aldrin, pledând pentru misiuni locuite spre Marte, fără să se mai treacă pe Lună, pentru economisirea de timp și bani. "Colonizarea sistemului solar este un mijloc de a găsi un alt loc în care rasa umană să poată supraviețui", ceea ce, în opinia sa, va deveni necesar într-o zi.
